Mossad-ul a ratat prinderea "Îngerului morţii"

Alexandra-Livia Dordea Luni, 01 Septembrie 2008

Mossadul a anulat in extremis, în 1960, un plan vizând capturarea lui Josef Mengele, sinistrul "înger al morţii" nazist, în Argentina, a anunţat astăzi un fost responsabil al serviciului secret israelian, informează AFP.

"L-am reperat pe Adolf Eichmann la Buenos Aires şi apoi am descoperit că Mengele se afla de asemenea acolo", a declarat ministrul israelian pentru pensii Rafi Eitan.

Medicul Josef Mengele a efectuat experimente în special sadice pe prizonierii evrei şi ţigani de la Auschwitz şi a participat la selectarea a zeci de mii

de prizonieri pentru camerele de gazare din timpul

celui de-al doilea război mondial.

Potrivit lui Rafi Eitan, Mossadul l-a descoperit pe Josef Mengele în timp ce îl urmărea pe Adolf Eichmann, unul dintre autorii "Soluţiei finale" răpit în mai 1960, apoi judecat şi executat în Israel prin spânzurare, la 31 mai 1962.

Conduşi de Eitan, acum în vârstă de 82 de ani, agenţii Mossad în Argentina l-au fotografiat pe Mengele, îi cunoşteau adresa şi i-au stabilit identitatea. Acesta se ascundea după război în America latină sub un nume fals.

Cu câteva zile înainte de capturarea lui Eichmann şi răpirea sa secretă, şeful Mossadului din acea vreme, Issar Harel, a elaborat rapid un plan vizând de asemenea răpirea lui Mengele, a adăugat Rafi Eitan.

"M-am opus acestui plan deoarece risca să compromită răpirea lui Eichmann şi nu dispuneam de suficiente elemente pentru răpirea lui Mengele", a adăugat el.

Issar Harel a decis ulterior ca o capturare a lui Mengele să aibă loc după cea a lui Eichmann, dar în cele din urmă a renunţat.

"Am revenit în Argentina, după capurarea lui Eichmann, dar Mengele a plecat şi i-am pierdut urma. Am continuat să-l căutăm în Brazilia şi Paraguay şi am ajuns chiar să-l localizăm şi să-l fotografiem, dar nu am putut niciodată să-l prindem", a declarat ministrul Rafi Eitan.

Mengele a murit în 1979 în Brazilia şi identitatea sa a fost confirmată prin teste ADN comparate cu cele ale fiului său, în 1992.

Ein Hod - satul artiştilor înfiinţat în Israel de Marcel Iancu, unul din fondatorii dadaismului

Ein Hod - satul artiştilor înfiinţat în Israel de Marcel Iancu, unul din fondatorii dadaismului , de Marlena BRAESTER
(Material propus pentru publicare la data de: 13-01-2006)



La 20 km la sud de Haifa, nu departe de marea Mediterană, pe ruinele unui sat arăbesc (Ayn Hawd), situat pe o colină, la poalele muntelui Carmel, a fost înfiinţat în 1953 un sat de artişti, Ein Hod, unul din puţinele din lume. Acest sat s-a "născut" în urma insistenţelor lui Marcel Iancu, guvernul israelian din acele timpuri intenţionând să creeze un parc naţional în acele locuri.

Odată cu primirea acordului, s-au mutat definitiv în acest sat artişti din toate domeniile artei: pictori, sculptori, poeţi şi scriitori, actori.
În decursul anilor, zece dintre ei au primit Premiul Israel, cel mai important premiu israelian, decernat anual, de Ziua Independenţei.
În 1967 a fost decernat lui Marcel Iancu.
O galerie centrală prezintă lucrările reprezentative ale artiştilor, iar fiecare casă are atelierul şi galeria proprie, care pot fi vizitate.

În 1983 un grup de prieteni şi admiratori au subvenţionat construirea unui muzeu, muzeul Iancu-Dada, situat chiar în centrul satului artistic. O expoziţie permanentă prezintă documente legate de mişcarea Dada, fotografii, manuscrise, precum şi picturi ale lui Marcel Iancu. La 21 aprilie 1984, la numai câteva luni după inaugurarea muzeului Marcel Iancu a murit.

Marcel Iancu s-a născut în Bucureşti la 24 mai 1895. A luat lecţii de pictură cu Iosif Isser. În 1915 a plecat la Zurich pentru a studia arhitectura. S-a alăturat unui grup format printre alţii de către Tristan Tzara, Hugo Boll, Hans Arp la cafeneaua Cabaret Voltaire, locul unde avea să se nască dadaismul.

În 1922 s-a reîntors în România unde a lucrat ca arhitect (casa Reich din Bucureşti şi Sanatoriul Bucegi din Predeal, de exemplu, sunt construite dupa planurile lui). A luat parte la toate expoziţiile avangardiste şi a făcut parte din grupul "Contimporanul", editând cu Ion Vinea revista cu acelaşi nume.
În 1941 emigrează în Israel, unde formează un grup artistic numit "Orizonturi Noi".

Intelectuali romani si Universitatea Ierusalimului

Evreii din România au fost printre primii care au venit în Palestina, stabilindu-se aici si destelenind pamânturile aride, aflate în paragina de secole.
Primele doua asezari, Ras Pina si Zichrou Iaacov, au fost ridicate la sfârsitul sec. XIX, de acesti colonisti din România. Tot ei au pus bazele altor asezari, Rishon le-Zion, Telha s.a.
Ei erau preocupati nu numai de asigurarea hranei zilnice, ci si de educatia copiilor lor, aflându-se printre initiatorii unor actiuni în acest sens. Astfel David Iudelevici (Idelovici), originar din Iasi, a organizat prima gradinita de copii ebraica la Rishon le-Zion, al carei proiect, în manuscris, se pastreaza în Arhiva A.C.M.E.O.R. Tot el a redactat si trimis baronului Rotschild la Paris " sustinatorul noilor asezari din Palestina " cel dintâi raport privind educatia de aici.
Limba ebraica - o limba antica -, desi nefolosita de multe secole, a redevenit limba de predare în scoli. In fiecare localitate cu un numar suficient de copii s-a înfiintat câte o scoala primara. Elevii din localitatile mai mici urmau cursurile unor scoli regionale. In principalele orase au luat fiinta licee, în cadrul carora se predau cursuri sistematice, cu un serios nivel de instruire.
Pentru desavârsirea studiilor tinerilor învatacei, la 1 aprilie 1925 s-a inaugurat, pe Muntele Scopus din Ierusalim, Universitatea Ebraica. Erau prezente un mare numar de personalitati, evrei si neevrei. A fost de fata si Lordul James Balfour, cel care a emis în 1917, în numele guvernului britanic, celebra declaratie, ce-i poarta numele, în care se promitea "crearea unui camin national evreiesc în Palestina".
Intelectualii evrei din România, de orientari politico-sociale diverse, au publicat, în cinstea deschiderii Universitatii Ebraice din Ierusalim, revista Puntea de fildes, în anul urmator, 1926, aparând numarul doi (si ultimul) al publicatiei. In arhiva A.C.M.E.O.R. pastram aceste doua numere " devenite raritati biblio- grafice. Pe exemplarul din nr. 1 se afla semnaturile tuturor celor care " scriitori, poeti, eseisti, dramaturgi, pictori, caricaturisti " au contribuit la aparitia revistei.
Universitatea ebraica din Ierusalim, "cetate a culturii, a stiintei si a renasterii spirituale", si-a cautat prieteni si sustinatori în lumea întreaga.
Când, în decembrie 1927, prof. dr. Ch. Weizmann, presedintele Organizatiei Sioniste Mondiale si animatorul Universitatii Ebraice, a vizitat România, la Bucuresti s-a constituit Asociatia Prietenii Universitatii din Ierusalim. La 1 ianuarie 1928 a aparut primul numar al Buletinului Asociatiei.
In paginile lui semneaza personalitati proeminente ale vietii stiintifice, culturale, politice sau academice românesti, care îsi exprima admiratia pentru importantul act de cultura ctitorit la Ierusalim prin înfiintarea Universitatii Ebraice.

Astfel, C. Radulescu-Motru, membru al Academiei Române, profesor universitar la Bucuresti, releva importanta acestui asezamânt stiintific si pentru lumea crestina, deoarece "popoarele care apartin bisericii crestine ortodoxe sunt interesate la înflorirea Universitatii din Ierusalim, fiindca întelegerea originii crestinismului hotaraste în biserica acestor popoare însasi dogmatica crestinismului".
La rândul sau, prof. dr. C.I. Parhon, de la Universitatea din Iasi, se declara unul dintre "prietenii Universitatii din Ierusalim" si conchidea: "Nu e îndoielnic ca noua Universitate va aduce roadele sale binefacatoare nu numai poporului evreiesc, ci si omenirii întregi". Amintitul Buletin relateaza si despre primirea facuta profesorului Weizmann la Bucuresti, în onoarea caruia la 5 decembrie 1927 Asociatia Prietenii Universitatii din Ierusalim a dat un banchet la Hotel Boulevard. Sunt reproduse cuvântarile personalitatilor care au participat. Prof. C.G. Dissescu, senator si fost ministru, prezentat ca "print al gândirii juridice române", a spus, între altele: "Evreii sunt înca creatorii unei democratii reale, cu o constitutie liberala, cu respectul drepturilor omului". Dem I. Dobrescu, presedintele Uniunii Avocatilor din România, sublinia: "Poporul evreu n-a realizat o civilizatiune integrala, dar a realizat o civilizatiune expansiva".
Gr. I. Trancu-Iasi, fost ministru, remarca: "Consider Universitatea ca un element simbolic al luptei pentru idealism". Prof. C. Radulescu-Motru, salutându-l pe prof. Weizmann, sublinia ca "în planul activitatii dv., domnule profesor, intra desigur si pregatirea unei apropieri, cât mai palpabile, între intelectualii diferitelor tari europene si intelectualii care se vor aduna sa lucreze în noua Universitate din Ierusalim".
In raspunsul sau, prof. Weizmann, dupa ce a multumit "pentru cinstea ce mi-ati facut, primindu-ma într-un mod atât de cordial în mijlocul dvs.", adresa invitatia catre intelectualii români de a colabora cu Universi- tatea din Ierusalim. "Sper ca stabilirea unor relatii amicale între intelectualii Palestinei si cei din România va avea cele mai fericite consecinte pentru raporturile dintre români si evrei". In mod deosebit, prof. David Emmanuel era invitat sa continue cursul prof. Landau, "eminentul profesor de matematici din Gottingen".
Cu acest prilej s-a constituit comitetul de patronaj al Asociatiei Prietenilor Universitatii din Ierusalim, din care faceau parte: dr. I. Cantacuzino, C.G. Dissescu, David Emmanuel, dr. D. Gerota, C. Radulescu- Motru, Stefan Minovici, Dim. Gusti, S. Sanielevici, dr. C.I. Parhon, Gala Galaction, C. Sipsom, Anibal Teodorescu, dr. C. Ionescu-Mihaiesti, Dem. I. Dobrescu, Jean Th. Florescu, Gr. I. Trancu-Iasi, Gr. Iunian, sef rabin dr. I. Niemirower, Adolf Bernhardt, presedintele Organizatiei sioniste din România, dr. M. Goldstein, docent universitar, I. Birnberg, avocat. Comitetul de actiune al Asociatiei era alcatuit din T. Arghezi, dr. A Beck, dr. H. Brezis, avocat I. Brucar, dr. M.A. Halevy, avocat L. Misrachi, dr. M. Singer.
In actul de constituire a Asociatiei se prevedea ca scopul acesteia era de a "favoriza relatiuni amicale între intelectualitatea din România si Universitatea din Ierusalim", pentru care îsi propunea "crearea unei sectiuni de publicatii românesti la Biblioteca Universitara din Ierusalim; înlesnirea schimbului de profesori si studenti între universitatile din România si cea din Ierusalim; organizarea unor excursii de studiu în Palestina".
In sprijinul Universitatii din Ierusalim au fost donate carti si periodice (peste doua mii de volume) din partea Academiei Române, Institutului Social Român, precum si a editurilor Adevarul, Ancora, Casa Poporului, Cartea Româneasca, Cultura Nationala, Cercul Libertatea, Libraria Noua, Socec, Universala, Alcalay etc.
Colaborarea intelectualilor români cu cei evrei a continuat si în anii si deceniile urmatoare, contribuind la dezvoltarea asezamântului universitar ebraic.
Slomo Leibovici-Lais,
presedintele A.C.M.E.O.R., Tel Aviv

Convertirea la iudaism, subiect la Curtea de Justitie

Inalta Curte de Justitie va dezbate in urmatoarele saptamani subiectul controversat al acordarii cetateniei israeliene in urma convertirii religioase. Va fi luata in discutie convertirea la iudaism aprobata de rabinii conservatori sau reformati pentru acordarea drepturilor civile imigrantilor conform Legii Returnarii. In prezent, sunt recunoscute numai convertirile aprobate de curtile rabinice ortodoxe din Israel sau din strainatate. In pofida acestei legi, uneori cei considerati “suficient de evrei” de catre rabinii ortodocsi nu sunt recunoscuti si de functionarii Ministerului de Interne. Aceasta este cauzata si de faptul ca politica ministerului privind convertirile religioase nu respecta reguli sau legi scrise.
Rabinatul sef are o lista cu cele 200 de consilii pentru convertire care opereaza in comunitatile evreiesti din Europa si din Statele Unite, iar fiecare convertire efectuata de rabinii ortodocsi autorizata de Rabinatul Sef din Israel este imediat aprobata. Oricine doreste sa-si lege soarta de cea a poporului evreu, cine adopta religia lor si se dedica studiilor pentru convertirea religioasa isi asuma povara obligatiilor religioase si primeste aprobarea a trei rabini ortodocsi, ar trebui sa fie considerat evreu conform Legii Returnarii de catre functionarii Ministerului de Interne. Cu toate acestea, presa israeliana a prezentat o serie de cazuri in care, desi persoana respectiva s-a casatorit religios in Israel sau i-a fost aprobata convertirea la iudaism, nu a putut obtine cetatenia israeliana. Iar printre acestia nu au fost inclusi cei care au emigrat din fosta Uniune Sovietica sau din Etiopia si s-au convertit la iudaism, ci persoane care detineau un pasaport strain si care au dorit, din proprie initiativa, sa devina evrei.

Vladimir Putin în sinagoga

Persecuţiile asupra evreilor ţin de domeniul trecutului şi în Rusia. Evreul Berel Lazar, ajuns, în 2000, mare rabin al Rusiei, se bucură de sprijinul total al domnului Putin. Totodată, fostul preşedinte al Rusiei, pare să nu fie indiferent faţă de cultul iudaic, aprinzînd lumînări pe sfeşnicul cu şase coarne.