Monumentul Holocaustului din Bucuresti

Ieri, 8 octombrie, s-a inaugurat Monumentul Holocaustului, in fostul parc din spatele fostei cladiri a Ministerului de Interne, in apropierea Dambovitei si a Primariei Capitalei, in spatiul delimitat de strazile Lipscani-Ion Brezoianu-Mihai Voda si ing. Anghel Saligny.
Pe o suprafata de 2.894 de mp din domeniul public al Capitalei (de pe care, in luna iunie, au fost taiati 32 de arbori grosi, starnind protestul unor asociatii civice ecologiste), au fost ridicate cinci constructii: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Tiganilor si Coloana.

Initiativa realizarii monumentului a apartinut Ministerului Culturii si Cultelor, ca urmare a recomandarilor Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului din Romania si a consultarilor cu reprezentanti ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, ai Comisiei Wiesel si ai supravietuitorilor Holocaustului.
Memorialul Holocaustului este realizat de sculptorul Peter Jacobi, care a castigat un concurs organizat in prima parte a anului 2006 de catre Ministerul Culturii. Elementul definitoriu pentru Memorial estei "miscarea", creata prin jocul de lumini si umbre, potrivit unei declaratii a sculptorului, de la momentul respectiv. Memorialul va fi partial sub nivelul solului, aspect menit sa sugereze faptul ca adesea evreii au trait si au muncit in spatii subterane. In afara de sculpturi, in exteriorul Memorialului este amplasat un zid de aproximativ 300 de metri patrati din placi de fibra, pe care sunt perforate mai multe texte, reprezentative pentru Holocaustul din România. Printre acestea se afla un text propus de Ministerul Culturii si numele localitatilor unde a avut loc pogromul.
Texte explicative pentru toate elementele memorialului vor fi gravate in peretii culoarului (incinta centrala), in trei limbi. Coloana are o inaltime de 20 de metri, poate fi vazuta de la distanta, are o compozitie complexa, schimbandu-si profilul cand vizitatorul o inconjoara, semnificatia amintirii e intentionata. Relieful Via Dolorosa, din granit, stilizeaza o cale ferata care aminteste de transporturile inumane ale victimelor. Roata Tiganilor este o sculptura de aproximativ 2,8 m in diametru, din fonta turnata, care aminteste de migratia rromilor din India catre Europa.
Proiectul Monumentul Holocaustului a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti pe 29.10.2008.
Nascut la Ploiesti in 1935, sculptorul Peter Jacobi a emigrat in Germania in 1970, la noua ani dupa ce a absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucuresti. La scurt timp, a primit Premiul Bienalei de la Sao Paulo (1973), iar in 1974 a fost laureat cu premiul Fundatiei Lewis Comfort Tiffany, din New York. Jacobi a expus, in cadrul unor manifestari personale si de grup, in majoritatea tarilor europene, in Statele Unite, in Australia etc. Lucrarile sale se gasesc in muzee importante si in mari colectii private si publice din Europa, America si de pe alte continente.
Dupa anii '90, artistul a revenit in Romania cu diferite proiecte. Dintre acestea, cel mai important de pana acum a fost evenimentul din 2002, cand Muzeul National de Arta a Romaniei i-a gazuit o expozitie retrospectiva. Cu aceasta ocazie, Peter Jacobi a primit din partea Academiei Romane premiul Ion Andreescu. Recunoscut atat ca sculptor, cat si ca fotograf, Jacobi a organizat in noiembrie 2007, la Muzeul National de Istorie a Romaniei, o expozitie de fotografie intitulata "Peregrin prin Transilvania", ramasa deschisa publicului pana in ianuarie 2008. In cadrul interviului acordat agentiei de presa Mediafax in 2006, cand a castigat concursul, Jacobi a descris proiectul ca o vizualizare a trecerii timpului: "Podeaua (incintei centrale) va fi acoperita cu placi de granit negru polisat, iar peretii din jur cu placi de granit gri polisat. Pe podea se va afla o «oglinda de apa», astfel incat lumina soarelui sa deseneze modele complexe de linii si umbre", a adaugat artistul. Jocul de lumini si umbre va sublinia miscarea si implicit, ideea de "trecere a timpului. In mod automat, ne gandim la timpul vietii care trece - la viata cu un sfarsit prematur a evreilor incarcerati in timpul Holocaustului".

In imagine: 0. La Monumentul Holocaustului inca se lucra la inceputul acestei saptamani (Fotografie de Cristina Turlea); 1-9. Imagini din timpul inaugurarii oficiale a monumentului (foto Daniel Nicolescu)



-- Maine, 8 octombrie, in centrul Bucurestiului, se va desfasura ceremonia inaugurarii Monumentului Holocaustului. E un eveniment european si mondial notabil. Multi dintre participantii la ceremonie, evrei batrani, cu parul alb si aproape orbi, vor sta la picioarele monumentului Holocaustului, incercand sa perceapa ceea ce vor vedea cu aproximatie.











Ei au trait ororile Transnistriei, cea mai vizibila imagine a Holocaustului care a lovit comunitatea evreilor-romani. Acum, privind monumentul care se inscrie pe harta Capitalei romanesti, incearca sentimentul unei indatoriri implinite. Romanesti si evreiesti, deopotriva.
Autoritatea romaneasca si-a indeplinit promisiunea de a ridica un Monument inchinat suferintei evreiesti din anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar supravietuitorii, cei prezenti si cei din imprastiere, stiu ca monumentul va sta de paza intru invesnicirea suferintei de odinioara si a neuitarii. Monumentul este opera lui Peter Jacobi, un sculptor roman, nascut in 1935, scolit la Bucuresti, care din 1970 traieste in Germania. Partial, ansamblul Memorialului e sub nivelul solului, sugestie la faptul ca adesea evreii au fost siliti sa traiasca in umbra, prigoniti, si in spatii subterane.
M-am temut pe buna dreptate ca si acest eveniment, cu iz funerar, sa nu fie transformat intr-un prilej de infruntari politice, pentru ca stim cu totii, nu?, ceva e in neregula cu realitatea romaneasca. Raul care i-a lovit pe evrei, in Romania anilor 1940-1944, trebuia asumat cu
sobrietate. Si atat!
Este exact ce face acum acest Monument, isi asuma acea responsabilitate romaneasca pentru disparitia a zeci de mii de evrei, majoritari din Basarabia, Bucovina si zona transnistreana. Daca in mijlocul Bucurestilor se inalta acum Monumentul Holocaustului, traitorii de astazi si cei de maine, si din totdeauna, vor sti, fara putinta de tagada ca, in Romania, Holocaustul nu a fost o copie holografa a Holocaustului german, polonez, ucrainean sau francez, ci s-a intamplat aievea. Si vor putea intelege mai bine unde pot duce ura si intoleranta strecurate in sange ca o otrava letala.
Monumentul e menit sa puna capat si autoiluzionarii inabusitoare de adevar, care a prosperat atata vreme, precum ca in Romania nu a existat Holocaust si de fapt maresalul Ion Antonescu a fost salvatorul evreilor. Au existat legi rasiste care au ranit comunitatea evreiasca traitoare de multe secole pe pamanturile romanesti, s-au petrecut pogromuri sangeroase la Iasi, Bucuresti si Galati, au fost efectuate deportari in masa in Transnistria, viata intregii evreimiromane a fost la un moment dat in pericol. E adevarat ca maresalul Ion Antonescu a anulat deportarile spre Auschwitz la 13 octombrie 1942, astfel ca evreimea romana din Vechiul Regat a fost salvata, insa dimensiunea raului facut evreilor pana atunci si dupa aceea, a fost nespus de mare si intolerabila.
Unul din evreii batrani ingenunchiati la picioarele Monumentului Holocaustului, evocat la inceputul articolului, ar putea fi chiar autorul acestor randuri, traitor si el ai acelor ani de suferinta, acum simtind cum un cerc al vietii se inchide. Am fost, concomitent, si martor si victima. Holocaustul m-a atins si pe mine cu aripa lui devastatoare. Monumentul Holocaustului care va fi inaugurat maine vorbeste despre NEUITARE. "Istoria Holocaustului din Romania", cartea ce-am dat-o tiparului, acelasi lucru il urmareste.
A fost o asteptare indelungata, dar iata ca, dupa 20 de ani de la prabusirea comunismului, Monumentul Holocaustului e o realitate. Cine spune ca in Romania nimic nu se schimba?
Tesu SOLOMOVICI - tesu@ziua.ro

Memorialul holocaustului la Bucureşti
presa [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Marina Nicolaev [Marina ]

2009-06-14 | |


Referitor la modul în care câteva apariţii mediatice au reflectat proiectul construirii „Memorialului Holocaustului”, semnalând faptul că defrişarea parcului pe locul căruia va fi amplasat monumentul poate fi evitată prin schimbarea locaţiei în care va fi realizat acesta –, Compartimentul de Comunicare al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional aduce următoarele precizări:


Construirea Memorialului Holocaustului este expresia datoriei de a recunoaşte şi de a asuma crimele comise în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rroma. Aşa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul şi parţialitatea, în acelaşi fel un astfel de monument nu poate fi realizat decât într-un loc central al spaţiului public şi nu într-unul aflat la periferia cotidianităţii. Acesta este motivul pentru care autorităţile germane au construit, în anul 2004, la Berlin, Memorialul Holocaustului chiar lângă Poarta Brandenburg, pe o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi.

În privinţa argumentului potrivit căruia defrişarea unui parc situat în centrul Bucureştiului va afecta confortul locuitorilor acestuia, trebuie spus, în primul rând, că în locul zonei verzi va fi amplasat un monument a cărui prezenţă nu poate decât să îmbogăţească – tocmai prin sensul memorialistic propus şi prin expresia artistică care mediază acest sens – conştiinţa celor care îl vor întâlni.

În al doilea rând, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, a autorizat, în conformitate cu adresa nr. 604/11.05.2009, defrişarea terenului pe care va fi amenajat Memorialul Holocaustului doar cu condiţia plantării, de către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, a unui număr de patru ori mai mare de plante decât cele care au fost defrişate.


Istoricul realizării proiectului Memorialul Holocaustului:

Programul pentru realizarea unui Memorial al Holocaustului în România a fost iniţiat în anul 2006 ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel) şi în urma consultărilor cu personalităţi ale vieţii publice, reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, oameni de cultură şi artă şi supravieţuitori ai Holocaustului.

În anul 2006 Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în baza Certificatului de Urbanism cu nr. 1949 – L/10.10.2005, emis de Primăria Sectorului 5, a demarat Concursul de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului Holocaustului în Municipiul Bucureşti, proiectul câştigător fiind desemnat cel realizat de sculptorul Peter Jacobi.

La începutul anului 2007 a fost încheiat contractul de comandă (nr. 179/17.04.2007) cu sculptorul Peter Jacobi pentru realizarea acestui monument.

Până în prezent au fost realizate în cadrul contractului:

• documentaţiile Planului Urbanistic Zonal şi ale Proiectului de Autorizare a Construcţiei;
• studiul de fezabilitate;
• sculpturile „Coloana Memorială”, „Steaua lui David”, „Roata Rromilor” şi două compoziţii grafice cu texte gravate.

Pentru aceste toate aceste lucrări M.C.C.P.N. a alocat până în acest moment suma de 5.768.154 lei.

Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu nr. 323/29.10.2008 şi în urma avizului eliberat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin adresa cu nr. 2288/243/3.06.2008, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal în vederea construirii Memorialului Holocaustului pe o suprafaţă de teren de 2.894 mp, aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani, domeniu public al Municipiului Bucureşti, sector 5.

În luna februarie a anului 2009 a fost eliberată de către Primăria Sectorului 5, Autorizaţia de Construire cu nr. 127-L/3.03.2009 pentru acest obiectiv.

Prin adresa nr. 604/11.05.2009, transmisă Ministerului Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (A.L.P.A.B.), a autorizat defrişarea respectivului teren doar cu condiţia plantării, de către M.C.C.P.N., a echivalentului vegetaţiei defrişate înmulţit de patru ori.

Astfel, conform avizului eliberat de Primăria Municipiului Bucureşti, M.C.C.P.N. va planta în Parcul Izvor şi în alte spaţii verzi aflate în administrarea A.L.P.A.B. 124 de exemplare de arbori (tei, mesteceni şi platani), 200 de exemplare de tufe de trandafiri şi 20 de exemplare buxus.

Artistului plastic Peter Jacobi, un român de origine germană, născut la Ploieşti, îi revine sarcina să creeze „Memorialul Holocaustului“ în Bucureşti, un monument aflat în faza de proiect, a cărui construcţie a fost sistematic amânată. Primăria Bucureşti face acum ultimele demersuri pentru autorizarea construcţiei. Monumentul, care va fi dedicat tuturor victimelor Holocaustului, va ocupa o suprafaţă de peste 2.800 de metri pătraţi. În aceste locuri vor fi amplasate cinci sculpturi: o încăpere abstractizată, „Steaua lui David“, „Via Dolorosa“, „Roata Ţiganilor“ şi „Coloana“, piesa principala atingând înălţimea de şapte metri. Jacobi a câştigat un concurs organizat în prima parte a anului 2006 de MCC. Din cele 35 de proiecte înscrise iniţial în concursul lansat de MCC în luna ianuarie, după ce au ramas în competiţie, mai întâi cinci şi apoi trei, comisia alcatuită din 27 de specialişti a ales macheta prezentată de sculptorul Peter Jacobi.

surse:
Compartimentul de Comunicare,
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.
Revista Niram Art

Evenimente

Joi, 08 Octombrie 2009 21:32

Memorialul Victimelor Holocaustului, inaugurat la Bucureşti Memorialul Holocaustului din România - un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, şi care cuprinde cinci sculpturi - "Coloana", "Via Dolorosa", "Roata Romilor", "Steaua lui David", "Epitaf" - si o incinta memorială centrală, a fost inaugurat joi, în Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, dar şi a numeroşi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. De asemenea, la eveniment au participat, printre alţii, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, rabinul Menahem Hacohen, rabinul şef al României, deputatul Aurel Vainer, preşedintele FCER, Roberta Anastase, Vasile Blaga, Emil Constantinescu, Roxana Theodorescu, Mihai Oroveanu. Din Israel, au fost prezenţi Zeev Schwartz, preşedintele Uniunii Evreilor Originari din România în Israel (H.O.R.) şi ing. Baruch Tercatin, din partea organizaţiei A.M.I.R, cu soţia. Ceremonia a început cu intonarea Imnului naţional, moment urmat de prezentarea celor care purtau pe braţe cele 12 Torah (n.r. - suluri sfinte din pergament ce cuprind învăţături iudaice). Aurel Vainer - preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Paul Schwartz - vicepreşedintele FCER, Albert Kupferberg - secretar general FCER, Erwin Simsensohn - preşedintele Comunităţii Evreieşti din Bucureşti, Israel Sabag - directorul Joint Romania, Jose Blum - consilier FCER, David Iosif - preşedintele Comunităţii Evreieşti din Botoşani sau Hary Vigdar - preşedintele Comunităţii Evreieşti din Bacau, s-au numarat printre cei 12 purtatori de suluri Torah. La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actriţa Maia Morgenstern, au vorbit Marele Rabin Menachen Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, Sarah Bloomfield, reprezentata laureatului premiului Nobel, Ellie Wiesel, doi supravieţuitori ai holocaustului, Liviu Beriş şi Dumitru Trancă, precum şi preşedintele Traian Băsescu. "Astăzi, cu prilejul inaugurării Memorialului victimelor holocaustului, statul român şi societatea românească îşi reafirmă hotărârea de a asuma trecutul şi de a recupera memoria istorică în spiritul adevărului. Memorialul este răspunsul matur al societăţii româneşti la urgenţa recuperării memoriei", a declarat Traian Băsescu. Traian Băsescu: Memorialul este expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome El a mai spus că Memorialul reprezintă expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome, "victime ale persecuţiilor sistematice şi ale ideologiei urii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial". "Nimic nu poate fi mai absurd, mai inuman, mai iraţional decât suferinţa şi moartea celor care au fost prigoniţi, deportaţi şi ucişi pentru că erau evrei sau romi. Niciodată respectul nostru, al celor care trăim astăzi în societăţi libere şi democratice, nu se va putea ridica la înălţimea şi intensitatea suferinţei şi nevinovăţiei lor", a adăugat şeful statului. De asemenea, Sarah Bloomfield a prezentat mesajul transmis de Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, născut cetăţean român, preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România Acesta a spus că monumentul inaugurat reprezintă "un apel la demnitatea memoriei". "Dacă ar dispărea, inamicul, în ciuda înfrângerii sale militare, ar învinge în războiul său contra victimelor", a transmis Wiesel. Liviu Beriş: Holocaustul este parte din istoria României Liviu Beriş, supravieţuitor al holocaustului, preşedinte al Asociaţiilor Evreilor Români Victime ale Holocaustului, şi-a amintit de vremea de "răspântie a istoriei" pe care a trăit-o, "când antisemitismul, ura şi discriminările de tot felul au ajuns dominante, iar fărădelegea a ajuns lege". "Faptele, oricât ar fi de regretabile şi de reprobabile, rămân fapte. Holocaustul nu-i priveşte numai pe evrei, este parte din istoria României (...). În memoria puţinilor supravieţuitori care au mai rămas, holocaustul este încă aici. În cinstea victimelor acestei crude realităţi a fost realizat memorialul la a cărui inaugurare participăm astăzi", a spus el. În cadrul ceremoniei a luat cuvântul şi Dumitru Trancă, supravieţuitor al holocaustului, membru al comunităţii rome din România. La finalul ceremoniei, Traian Băsescu şi cei doi supravieţuitori ai holocaustului au dezvelit placa memorială a monumentului şi au depus în interiorul acestuia o urnă cu pământ luat din gropile comune din cimitirul Podul Iloaiei, unde se află victime ale pogromului din 1941, de la Iaşi. Ministrul Paleologu a prezentat Memorialul După încheierea ceremoniei solemne, ministrul Theodor Paleologu a prezentat participanţilor memorialul. Pe una dintre plăcile monumentului este scris textul: "În timpul holocaustului din România au fost utilizate vagoane de marfă pentru transportul evreilor şi romilor destinaţi morţii. Mulţi dintre evreii din Bucovina şi jumătate din romii din regat au fost deportaţi în Transnistria, cu trenul. La Iaşi, în 1941, în două trenuri ale morţii, cu destinaţia Călăraşi şi Podu Iloaiei, au fost transportaţi 4.432 evrei, din care au pierit 2.594. Toţi evreii din Transilvania de Nord au fost transportaţi la Auschwitz, cu trenul". Programul pentru realizarea unui Memorial al Holocaustului în România a fost iniţiat în anul 2006, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel) şi în urma consultărilor cu personalităţi ale vieţii publice, reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, oameni de cultură şi artă şi supravieţuitori ai holocaustului. În 2006, Ministerul Culturii a demarat Concursul de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului Holocaustului în Municipiul Bucureşti, în baza certificatului de urbanism emis, pe 10 octombrie 2005, de Primăria Sectorului 5, proiectul câştigător fiind desemnat cel realizat de sculptorul Peter Jacobi. În aprilie 2007 a fost încheiat contractul de comandă pentru realizarea acestui monument cu sculptorul Peter Jacobi. Memorialul Holocaustului a fost construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi, aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani, domeniu public al Municipiului Bucureşti. Potrivit proiectului, în afară de Memorialul central, complexul va cuprinde cinci sculpturi - Coloană, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf. Piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost pusă pe 9 octombrie 2006, de Ziua Holocaustului în România, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a fostului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu. În luna mai 2004, Guvernul a emis o hotărâre prin care a desemnat 9 octombrie drept Ziua Holocaustului în România, la recomandarea Comisiei internaţionale pentru studierea consecinţelor Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.