Cine sînt evreii?

Un evreu (ebraică: יהודי, Yehudi (sg.); יהודים, Yehudim (pl.); Ladino: ג "ודיו, Djudio (sg.); ג" ודיוס, Djudios (pl.); idiş: ייד, Yid ( sg.); יידן, Yidn (pl.)) [3] este un membru al poporului evreu, un grup ethnoreligious care provine din Israeliţi sau Evrei din Orientul Apropiat antic. Etnia, naţionalitate şi religia evreiască sunt puternic interdependente, astfel iudaismul este credinţă tradiţională a naţiunii evreieşti. Convertirile la iudaism au fost absorbite în poporului evreu de-a lungul mileniilor.

În tradiţia evreiască, ascendenţă evreiască este legată de patriarhiu biblici Avraam, Isaac şi Iacov, în cel de-al doilea mileniu inainte de era creştină. Evreii s-au bucurat de două perioade de autonomie politică în patria lor naţională, Pămîntul Israel, pe parcursul istoriei antice. Primul a durat între anii 1350 - 586 înainte de era creştină, şi cuprindea perioada Judecătorilor, a Monarhiei Unite, şi a Monarhia Divizate a Israelului si Iudeii, care se încheie cu prima distrugere a Templului.

Cea de-a doua perioadă a fost perioada de Regatului Hasmonean care a durat de la 140 la 37 înainte de era creştină. Inca de la distrugerea Prima Templu, diaspora a fost casa pentru cea mai mare parte a evreilor din lume. Cu excepţia statului Israel modern, stabilit în 1948, evreii sunt o minoritate în fiecare ţară în care trăiesc şi frecvent au trăit experienţa persecuţiei de-a lungul istoriei, ducând la o populaţie care a fluctuat în număr şi distribuţie de-a lungul secolelor.

Potrivit Agenţiei Evreieşti, din 2007 s-au inregistrat 13.2 milioane de evrei la nivel mondial, 5.4 milioane de care trăiest în Israel, 5.3 milioane in Statele Unite, iar restul fiind distribuite în comunităţi de diferite dimensiuni din întreaga lume; aceste cifre reprezintă 0,2% din populaţia mondială. Aceste cifre includ toate persoanele care se consideră evrei indiferent dacă sînt sau nu afiliaţi cu o organizatie evreiasca. Valoarea totală a populaţiei evreieşti din lume, cu toate acestea, este dificil de măsurat. În plus halakhic considerente halahice (conform legii mosaice), există factori laici, politice, şi ancestrale la identificarea persoanelor, care definesc ca evrei, fapt ce poate să mărească cifra populaţiei considerabil.


Originea evreilor este tradiţional datată în jurul a celui de-al doilea mileniu înantea erei creştine de la Patriarhi Avraam, Isaac si Iacob. Stelă Merneptah, datată cu anul 1200 înantea erei creştine, este una din cele mai timpurii înregistrări arheologice ale poporului evreu în ţara Israel, în care iudaismul, prima monotheistică s-a dezvoltat timp o perioadă de mii de ani. Potrivit surselor biblice, evreii s-au bucurat de perioadele de auto-determinare prima sub judecătorii biblici de la Othniel Ben Kenaz pînă la Samson, apoi în anii 1000 înantea erei creştine regele David a stabilit Ierusalimul ca capitală a Regatului Unit al Israelului şi Iuda, de asemenea, cunoscute sub numele de Monarhia Unită , si de acolo a condus cele douăsprezece triburi ale Israelului.

În 970 înaintea erei creştine, David fiul lui Solomon a devenit rege al Israelului. În termen de un deceniu, Solomon a început să construiască Sfintul Templului cunoscut ca fiind primul Templu. După moartea lui Solomon (c. 930 i.e.c.), cele zece triburi din nord s-au separat, pentru a forma Regatul Israel. În 722 i.e.c. asirienii au cucerit Regatul Israel şi au exilat evrei, punînd inceputurile diasporei evreieşti. La un timp de mobilitate limitată şi de călătorie, evreii au devenit unul dintre primele grupuri vizibile a imigranţilor.

Perioadă Primului Templul sa încheiat în jurul anului 586 î. e. c. babilonieinii au cucerit Regatul Iuda şi au distrus Templul Evreiesc.

În anul 538 inaintea erei creştine, după cincizeci de ani de captivitate babiloniană, regele persan Cyrus cel Mare a permis evreilor să se întoarcă la Ierusalim şi să reconstruiască Templul Sfînt. Construirea celui de-al doilea Templu a fost finalizată în 516 î. e. c. in timpul domniei lui Darius cel Mare la şaptezeci de ani de la distrugerea Primului Templu. Când Alexandru cel Mare a cucerit Imperiul Persan, Pămîntului din Israel a căzut sub control elenistic. Seleucizii au încercare de a transforma Ierusalimul într-un polis elenizat dar care în 168 î.e.c. a fost oprită de de revolta Maccabeană a lui Mattathias Preotul Mare şi cinci fii ai lui împotriva Antiochus Epiphanes, şi au instituţ Regatul Hasmonean în anul 152 î.e.c. cu Ierusalim ca capitală. Regatul Hasmonean a existat peste o sută de ani, dar deoarece Roma a devenit mai puternică a instalat pe Irod ca un rege evreu . Regatul Irodian de asemenea, a durat peste o suta de ani. Învingerile suferite de evreii din Prima revoltă în 70 era creştină, primul război evreo-roman, şi reovlat lui Bar Kokhba în anul 135 , au contribuit semnificativ la creşterea diasporei populaţiei evreieşti. Un număr semnificativ de evrei în Israel , au fost expulzaţi sau vânduţi în sclavie pe întreg teritoriu al Imperiului Roman. De atunci, evreii au trăit în cele mai multe ţări ale lumii, în primul rând în Europa, Orientul Mijlociu în sens mai larg şi mai târziu, in America de Nord. În diverse ţări, în care au trăit, evreii au supravietuit perioade de discriminare, opresiune, sărăcie, şi chiar şi genocid ( Antisemitism, Holocaustul). Au fost, de asemenea, perioadele de prosperitate culturală, economică în diverse locaţii; acestea includ Spania şi Portugalia islamică, Germania şi Polonia, în timpul Haskalah, şi, în mod tradiţional, in democraţiile liberale sau constituţionale din Regatul Unit, Statele Unite şi Australia.

În ebraică substantiv "Yehudi" (plural Yehudim) iniţial se referea la tribul Iuda. Mai târziu, în cazul cînd Regatul de Nord a Israelului s-a separat din Regatul de Sud a Israelului, Regatul lui Israel a început să se refere la sine după numele celui mai predominant trib, sau ca Regatul Iuda. Termenul prevăzut iniţial pentru populaţia din Regatul de sud a inceput să circule, cu toate că termenul de B'nei Yisrael (israeliţii) a fost încă folosit pentru ambele grupuri. După ce asirienii au cucerit Regat de Nord, Regatul de Sud a rămas singurul stat israelit. Cuvintul Yehudim treptat a inceput să folosească pentru a desemna poporul evreu, ca un întreg, şi nu numai pe cei din tribul lui Iuda. În limba engleză cuvântul evreu în cele din urmă, este derivat din Yehudi Prima utilizare în Tanakh (Biblia ebraică) pentru a se referi la poporul evreu, ca un întreg este in cartea de Estherei.