Prezente rabinice in perimetrul romanesc

La editura Hasefer a aparut o ampla lucrare care trateaza un subiect mai putin cercetat si anume despre rabinii din Romania, in secolele XVI-XXI. Este vorba despre „Prezente rabinice in perimetrul romanesc”, scrisa de Baruch Terkatin si Lucian Zeev Herscovici.
Conform cotidianului Ziua, autorii au consultat documente rare din arhivele romanesti si straine, unele datind din sec. al XVI-lea, dar exista motive sa se creda ca nenumarati rabini au trait pe paminturile romanesti cu mult inainte.
Lipsa documentelor i-a silit pe autori sa se ocupe mai mult de perioadele rabinatului din secolele 19-20, cind in Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina si Transilvania au aparut si au prosperat renumite curti rabinice.
Familia rabinilor moldoveni Friedman a devenit foarte cunoscuta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul sec. XX, prin curtile intemeiate la Stefanesti, Buhusi, Pascani, Adjud, apoi la Ploiesti si Bucuresti. Alte familii, precum Debaremdiger, Landman, Halperin, Frenkel, Hager, Twerski, Kloisenburger Rebe din Cluj, Teitelbaum din Satu Mare, Haim Thirer, cunoscut sub numele Czernowitzer Rebe si Iehuda Leib Tzirelsohn la Chisinau au indrumat viata religioasa evreiasca din diferite provincii romanesti. Multe personalitati deosebite precum Iacob Itzhac Niemirower, Alexandru Safran si Moses Rosen, au pastorit la Bucuresti. Ei au fost buni evrei si buni romani, in acelasi timp.
Lucrarea atinge si subiectul sensibil al Holocaustului din Romania, pe care il trateaza insa sub semnul tolerantei romanesti. Anii in care s-au petrecut grozavii anti-evreiesti, dar si fenomenul exodului in Romania a unor rabini din tarile invecinate amenintati cu exterminarea, reprezinta un sfirsit de veac in istoria rabinilor din Romania?, se intreaba autorii.
Realitatea de astazi ofera, din pacate, un raspuns afirmativ la aceasta intrebare.
Autorii acestei lucrari demonstreaza ca desi Romania a fost catalogata uneori drept „cea mai antisemita tara din lume” (Hanna Arendt – n.r.), a fost totusi tara in care rabinii de pretutindeni si-au gasit un adapost in vremuri de urgie.
Baruch Terkatin si Lucian Zeev Herscovici sint, primul, inginer emigrat in Israel in 1950, devenit cetatean de onoare al orasului Tel Aviv, al doilea, nascut la Galati, absolvent de Istorie la Iasi), e un bibliotecar la Universitatea Ebraica din Ierusalim.


Romania, raiul rabinilor
-- De la inceput o voi contrazice pe istoricul Hanna Arendt: nu, Romania nu a fost "cea mai antisemita tara din lume", ci tara in care rabinii de pretuindeni si-au gasit un adapost in vremuri de urgie. Pe cei care ma vor combate, ii voi trimite la Baruch Terkatin si Lucian Zeev Herscovici sa le citeasca cele 736 de pagini ale cartii "Prezente rabinice in perimetrul romanesc" pe care au scris-o (aparuta la Hasefer), ca sa inteleaga vorbele de mai sus.
Nici unul dintre cei doi autori nu sunt rabini, primul e inginer (a emigrat in Israel in 1950 si dovedind multa stiinta a Torei, a devenit cetatean de onoare al orasului Tel Aviv) al doilea (nascut la Galati, absolvent de Istorie la Iasi), e un bibliotecar toba de carte de la Universitatea Ebraica din Ierusalim. Ei au cercetat Arhivele romanesti si cele straine, umbland pe urmele rabinilor care s-au asezat si au pastorit pe pamanturile romanesti din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.
Daca vrei sa scrii istoria evreilor, trebuie sa inveti istoria rabinilor acestei minoritati alese, pentru ca din vremuri imemorabile rabinul este conducatorul vietii obstesti. Incoronat de obste, el indruma, el este puntea intre pareri si conflicte. Cele mai vechi documente descoperite de autori sunt din secolul al XVI-lea, dar nenumarati rabini au trait pe pamanturile romanesti cu mult inainte. Raritatea documentelor i-a silit pe autori sa dea extensie cercetarii rabinatului din secolele 19-20, cand in Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina si Transilvania au aparut si au prosperat renumite curti rabinice.
Familia rabinilor moldoveni Friedman a devenit foarte cunoscuta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul sec. XX, prin curtile intemeiate la Stefanesti, Buhusi, Pascani, Adjud, apoi la Ploiesti si Bucuresti. Alte familii, precum Debaremdiger, Landman, Halperin, Frenkel, Hager, Twerski, Kloisenburger Rebe din Cluj, Teitelbaum din Satu Mare, Haim Thirer, cunoscut sub numele Czernowitzer Rebe si Iehuda Leib Tzirelsohn la Chisinau au indrumat viata religioasa evreiasca din diferite provincii romanesti. Multe personalitati deosebite precum Iacob Itzhac Niemirower, Alexandru Safran si Moses Rosen, au pastorit la Bucuresti. Ei au fost buni evrei si buni romani.
Sub semnul tolerantei romanesti trebuie citita si istoria Holocaustului din Romania, in anii careia s-au petrecut grozavii anti-evreiesti, dar si fenomenul exodului in Romania a unor rabini din tarile invecinate amenintati cu exterminarea. E un sfarsit de veac in istoria rabinilor din Romania?, se intreaba autorii. Trecutul bogat al acestei istorii ar trebui sa dea un raspuns negativ. Din pacate, realitatea e alta...
Editura TESU la Gaudeamus
Editorul are cateva borne sfinte: targurile de carte, ne spune Tesu Solomovici, directorul Editurii TESU (stand 127, etaj I).
"In spatiul Targului de Carte se pot petrece minuni. La editia aceasta a Gaudeamus aduc opt carti noi, sper sa aiba cu toate un destin benefic. Le enumar, nu in ordinea unei valori prestabilite (pentru editor toate cartile pe care le editeaza sunt copiii sai preferati). Masonilor si celor interesati de fenomen li se adreseaza lucrarea "Romanii si Francmasoneria" de acad. prof. dr. Dan Berindei. E o lucrare senzationala despre inceputurile masonice in tarile romanesti. Pandant cu ea anunt si aparitia cartii scrise de mine "Istoria Secreta a Masoneriei. Alianta romaneasca-alianta universala".