"Holocaustul. O istorie de peste 60 de ani"

60 de ani de istorie uitată

(ASIS) – Astăzi, Primăria şi Catedra de istorie a Colegiului Naţional "Nicu Gane" organizează simpozionul "Holocaustul. O istorie de peste 60 de ani". La propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, Guvernul a declarat 9 octombrie Ziua Holocaustului. Semnificaţia acestei zile este legată de începerea deportării evreilor din România în Transnistria, în anul 1942, ca parte a planului Germaniei naziste şi a statelor colaboratoare de persecutare şi anihilare a evreilor europeni. Şase milioane de evrei şi alte milioane de oameni (ţigani, slavi, disidenţi politici, homosexuali, prizonieri de război, bolnavi mintali şi infirmi) au pierit ucişi de nazişti între anii 1933 şi 1945. Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni păstrează între documentele sale o dovadă certă a contribuţiei unuia dintre marii artişti ai neamului în ajutorarea evreilor români în timpul prigoanei naziste. 300 ani de istorie a evreilor fălticeneni... Conform statisticilor, în Fălticeniul anului 1805 erau 848 de evrei, în 1859 – 5.765, în 1899 erau 5.500, iar în 1930 – 4.046 suflete. Prin recensămîntul din 1941, s-a stabilit că populaţia evreiască a Fălticenilor a scăzut la 4.020 suflete, ca în 1947 să fie 4.700 evrei, în 1950 doar 3.000, în 1977 201 evrei. În recensămintele din 1992 apăreau 52 evrei, în 2002 18 evrei, iar în octombrie 2005 au mai rămas 13 suflete. ... şi 13 sinagogi construite începînd cu 1795 La Fălticeni au existat 13 sinagogi. În amintirile lui Dimitrie Bolintineanu, cuprinse în volumul Călătorii în Moldova, aflăm despre acele "procesii religioase pe strada..." "Sinagoga Mare", construită în 1795 (acum în funcţiune). Distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854; "Leipziger" (1812); "Habad" (1852), una dintre vechile sinagogi; sinagogi ale croitorilor (1862), ale cizmarilor (1872); "Hevra Beit Semi"; "Strul Hakatan" (1888); "Meir Ioil Last" (1890); "Mahala" (1862); "Klaus" (1870); "Iuhr" (nu se cunoaşte anul). Sinagoga "Strul Hakatan" a fost înălţată, ca un elogiu postum, în memoria Rabinului Strul. În memoria Rabinului Tverski, s-a ridicat, întru altă neuitare, "Sinagoga Rabinului". Oisie Falic, autorul volumelor Seilot ve Tsuvot (Response), Nehorah Deoraita (Lumina Legii), avea propriul său Beit Hamidras. Primele şcoli evreieşti şi profesorii lor de elită În 1866 s-a înfiinţat o şcoală publică de băieţi, condusă de ebraistul S. Rabener, unul dintre traducătorii poeziei româneşti. Alte două şcoli elementare, subvenţionate de o organizaţie filantropică, inaugurate înainte de 1866, dar închise temporar, şi-au reluat cursurile în 1874. În 1899 se deschide o şcoală de fete, cu 168 de eleve. A.G. Davidescu execută, în 1903, proiectul unei şcoli moderne "pe un teren cumpărat de comerciantul Max Goldenthal..." (Liviu Rotman, Şcoala israelito-română. 1851-1914). Printre profesorii excepţionali, pe care prof. David Riemer i-a numit "de elită", semnalăm: M. Sufrin, Braunstein Berthold, Albert Spaier, David Moscovici şi Iohanan Iacubov, Alter Dorf, Israel Rosenbach s.a. Cercuri, asociaţii, societăţi culturale şi o bibliotecă celebră Este vorba de Cercul studenţilor evrei din Fălticeni care organiza conferinţe, Cercul Cultural "Eugen Relgis", înfiinţat de Iacob Bacalu, Cercul Cultural "Cugetarea", condus de Fischel Haimovici. Este interesant de amintit că una dintre şedinţe a fost prezidată de folcloristul Artur Gorovei. Societatea "Înfrăţirea" a fost înfiinţată în anul 1928, condusă de Lazăr Peltz. Asociaţia Culturală a Femeilor Evreice (A.C.F.E.) organiza acţiuni culturale şi de strîngere a donaţiilor. Timp de cinci ani (1935-1940), una dintre cele mai importante biblioteci a fost Biblioteca "Shalom Alehem". Mîinile de aur ale unor meseriaşi care au fost cîndva Să ne amintim de marii croitori evrei ai Fălticenilor. De căldărarii, chitarii, cojocarii evrei care au făcut epocă. Zeci şi zeci de meseriaşi, dacă nu sute, mii. Au construit şi săli de spectacole: Adolf Bayer şi Moise Herman. Au păstrat legături strînse cu marii meseriaşi şi neguţători, cu confraţii lor întru "brăţări de aur" din Moldova, Muntenia, Transilvania...
Alex Mitru