Ce este circumcizia?

Circumcizia este un procedeu destul de dureros şi foarte controversat Circumcizia sau "tăierea împrejur" se practică şi astăzi printre evrei. Şi nu numai. Din motive medicale, zeci de sibieni se circumcid fără să fie născuţi în religia iudaică. Nu numai ritul o cere Din punct de vedere medical, circumcizia este secţionarea inelului prepuţial. Cei mai mulţi dintre sibienii care au ajuns la medic, anul trecut, şi care au plecat din cabinet circumcişi, suferea de fimoză. Afecţiunea este, de fapt, o malformaţie a penisului: bolnavul are prepuţul prea strâmt. Aceasta apare în copilărie, la vârste destul de fragede. "La adulţi, o intervenţie chirurgicală de circumcidere se face numai dacă apar infecţii, din acumularea de secreţii, sau dacă au un prepuţ strâmt, iar decalotarea nu se face foarte bine, ceea ce îi jenează. Foarte important pentru bărbaţii care apelează la acest lucru, indiferent din ce religie fac parte, este ca glandul penian să nu fie dezgolit complet, deoarece şi în acest caz apar infecţii", explică doctorul urolog Nicoale Grigore, din cadrul Spitalul Clinic Judeţean Sibiu. El spune că, în cursul anului trecut, s-au efectuat la Spitalul Clinic Judeţean 25 de circumcizii, toate având la bază afecţiuni genitale. Douăzeci dintre cei care s-au circumcis sufereau de fimoză post-inflamatorie şi alţi cinci, de fimoză congenitală. Nici unul dintre aceştia nu este evreu.

Obligatoriu la evrei Potrivit Vechiului Testament, Avraam şi Işmael au fost primii bărbaţi care au trecut prin acest ritual. Când, într-o familie evreiască, vine pe lume un băieţel, acesta este circumcis în primele 7-8 zile de viaţă. "Aşa este tradiţia noastră. Este obligatoriu şi se face şi în zilele de azi. Din păcate, în comunitatea evreiască din Sibiu, la ora actuală, mai sunt doar 32 de evrei, iar, în total, prin căsătorie, sunt în jur de 50. Nu mai sunt familii foarte tinere, iar cel mai tânăr bărbat din comunitate are 38 de ani, aşa că circumcizii nu s-au mai făcut de mult", spune Otto Deutsch (foto), preşedintele Comunităţii Evreişti din Sibiu. La iudei, circumcizia se făcea, în trecut, chiar de către un bărbat din neamul lor, care cu asta se ocupa şi căpătase o deprindere în acest sens. Cu toate că medicii sunt de cu totul altă părere, din spusele lui Otto Deutsch, şi acum, în secolul XXI, se procedează la fel.

O practică religioasă controversată, dar încă la ordinea zilei pentru evrei. Mulţi o consideră o barbarie, alţii au explicaţii ce ţin de religie sau igienă. Un fel de botez Antropologii spun că, din punct de vedere religios, circumciderea este prima formă de legământ între om şi Dumnezeu. După venirea lui Iisus pe lume, cei care s-au creştinat au renunţat să se mai circumcidă, legământul dintre om şi Duh fiind simbolizat prin botez. "În primul sinod apolitic, are loc cearta dintre Petru şi Pavel, despre bărbaţii creştini, dacă vor trebui să se circumcidă ca evreii. Creştinii, însă, nu au adoptat acest legâmânt, deoarece creştinii se botează", spune Lucian Grozea, profesor de antropologie la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Pro şi contra Obiceiul circumciziei merge înapoi în timp cu aproximativ 4.000 de ani. Motivele ţin de religie şi de igienă. Printre avantajele enumerate de adepţii circumciziei sunt incidenţa scăzută a cancerului penian şi a infecţiilor urinare la bărbaţii circumcişi. În plus, se spune că persoanele circumcise au mai rar disfuncţii sexuale. Cei care condamnă circumcizia aduc drept argumente faptul că un penis circumcis este mai puţin sensibil la excitare (prin circumcizie se îndepărtează aproximativ jumătate din ţesutul erogen), iar actul sexual este mai puţin plăcut pentru ambii parteneri. Ei mai aduc în discuţie şi posibilitatea inflamării glandului expus, eventuale complicaţii chirurgicale, diminuarea capacităţii de lubrifiere şi chiar şi durerea pe care operaţia o provoacă nou-născutului.

25 de sibieni s-au circumcis, anul trecut. Nici unul dintre ei nu este evreu. Reguli de convertire la iudaism Trecerea la iudaism este foarte complicată - sau cel puţin aşa spun oficialităţile evreieşti de la Bucureşti. "Comunitatea noastră nu poate converti cetăţeni de altă religie, la iudaism. Ar fi ca un fel de prozelitism, iar noi nu urmărim aşa ceva. Cu atât mai mult cu cât este interzis să acceptăm o convertire care să aibă la bază motive materiale, cum ar fi dorinţa de a emigra sau de a găsi un loc de muncă mai bine plătit", a explicat Osy Lazăr, preşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti. Pentru a deveni evreu, trebuie să ai motive extrem de serioase, iar acest lucru poate fi stabilit doar de Tribunalul Rabinic. "Singura autoritate în măsură să aprobe convertirea este Tribunalul Rabinic, compus din trei rabini-judecători şi aceasta numai după o minuţioasă analiză a motivelor care au determinat solicitantul sa ceară acest lucru", a declarat, pentru SIBIANUL, rabinul Erenfeld. După acordul de principiu, urmează o perioadă cuprinsă între 9 şi 12 luni, timp în care postulantul trebuie "să se pună serios cu burta pe carte", astfel încât, la sfârşitul ei, să cunoască în amănunţime toate preceptele, regulile şi legile religiei iudaice. "În aceste luni, cel care vrea să ne îmbrăţişeze credinţa, este supravegheat şi îndrumat de o familie de evrei adevăraţi, care, la sfârşitul perioadei, garantează prin semnătură că ucenicul a respectat cu stricteţe toate normele religioase şi poate intra la examen. Mai mult, această familie-mentor este răspunzătoare pe tot timpul vieţii de orice încălcare a regulilor de către discipolul lor", a explicat rabinul Erenfeld. După examenul de absolvire, în care proba teoretică o constituie cărţile sfinte, iar cea practică, comportamentul din timpul perioadei de ucenicie, garantat de familia-mentor, are loc ceremonia de convertire propriu-zisă. După aceasta,Tribunalul Rabinic îşi dă acordul definitiv, iar convertitul devine egal în drepturi cu orice alt evreu născut în Israel, dintr-o mamă evreică.

Cum au ajuns evreii în Sibiu Evreii au venit pentru prima dată în Sibiu în urmă cu 180 de ani. După cum atestă documentele vremii, Sibiul a fost unul dintre oraşele din Ardeal în care evreii s-au stabilit foarte greu, deoarece administraţia săsească autonomă nu a văzut cu ochi buni acest lucru. Saşii nu le-au permis evreilor vreme îndelungată să facă negoţ, să aibă pământuri, să crească vite sau să aibă meserii similare cu ale lor. Însă, după 1867, în Sibiu se instaurează dualismul, iar Imperiul Austro-Ungar le permite evreilor să se stabilească aici. Astfel, în 1880, în Sibiu apar primele organizaţii evreieşti şi îşi formează micul lor "burg": îşi aleg un preşedinte, un rabin, îşi înfiinţează propriile instituţii şi prima şcoală elementară. Sinagoga din Sibiu (foto) are 106 ani. Acesta este şi primul an în care se ţin slujbe evreieşti. Tot în acea perioadă apar primele organizaţii evreieşti de femei, dar şi sportive. În Sibiu nu mai există rabin după al doilea război mondial, iar de slujbe se ocupă unul dintre bătrânii comunităţii, care ştie să citească din cărţile ebraice. "Din păcate, în mica noastră comunitate din Sibiu, sunt la ora actuală doar doi bătrâni care mai ştiu să citească din aceste cărţi", a spus cu amărăciune în glas, Otto Deutsch. Acum, în Sibiu sunt în jur de 50 de evrei, iar 70-75% dintre aceştia au peste 75 de ani. Doar 32 dintre aceştia sunt evrei la origine, restul îmbrăţişând iudaismul după soţii lor.

Serginio s-a circumcis la rugăminţile iubitei Sergiu Mihalcea (foto), moderatorul emisiunii "Serginio" de la Prima TV, şi-a făcut o operaţie excentrică: s-a circumcis. "A fost preferinţa iubitei mele, care m-a obligat să recurg la această operaţie. Vă anunţ că nu doare şi îmbunătăţeşte performanţele sexuale. Doar că, vreme de două săptămâni, stai <>. Problema este că vor şi alte fete să vadă dacă chiar îmbunătăţeşte sau nu circumcizia viaţa sexuală. Asa că nu o să pot să le refuz. Cum zodia mea este Taur, nu cred ca aveam nevoie de aşa ceva. Acum e prea târziu...", a declarat Serginio.