Intelectuali romani si Universitatea Ierusalimului

Evreii din România au fost printre primii care au venit în Palestina, stabilindu-se aici si destelenind pamânturile aride, aflate în paragina de secole.
Primele doua asezari, Ras Pina si Zichrou Iaacov, au fost ridicate la sfârsitul sec. XIX, de acesti colonisti din România. Tot ei au pus bazele altor asezari, Rishon le-Zion, Telha s.a.
Ei erau preocupati nu numai de asigurarea hranei zilnice, ci si de educatia copiilor lor, aflându-se printre initiatorii unor actiuni în acest sens. Astfel David Iudelevici (Idelovici), originar din Iasi, a organizat prima gradinita de copii ebraica la Rishon le-Zion, al carei proiect, în manuscris, se pastreaza în Arhiva A.C.M.E.O.R. Tot el a redactat si trimis baronului Rotschild la Paris " sustinatorul noilor asezari din Palestina " cel dintâi raport privind educatia de aici.
Limba ebraica - o limba antica -, desi nefolosita de multe secole, a redevenit limba de predare în scoli. In fiecare localitate cu un numar suficient de copii s-a înfiintat câte o scoala primara. Elevii din localitatile mai mici urmau cursurile unor scoli regionale. In principalele orase au luat fiinta licee, în cadrul carora se predau cursuri sistematice, cu un serios nivel de instruire.
Pentru desavârsirea studiilor tinerilor învatacei, la 1 aprilie 1925 s-a inaugurat, pe Muntele Scopus din Ierusalim, Universitatea Ebraica. Erau prezente un mare numar de personalitati, evrei si neevrei. A fost de fata si Lordul James Balfour, cel care a emis în 1917, în numele guvernului britanic, celebra declaratie, ce-i poarta numele, în care se promitea "crearea unui camin national evreiesc în Palestina".
Intelectualii evrei din România, de orientari politico-sociale diverse, au publicat, în cinstea deschiderii Universitatii Ebraice din Ierusalim, revista Puntea de fildes, în anul urmator, 1926, aparând numarul doi (si ultimul) al publicatiei. In arhiva A.C.M.E.O.R. pastram aceste doua numere " devenite raritati biblio- grafice. Pe exemplarul din nr. 1 se afla semnaturile tuturor celor care " scriitori, poeti, eseisti, dramaturgi, pictori, caricaturisti " au contribuit la aparitia revistei.
Universitatea ebraica din Ierusalim, "cetate a culturii, a stiintei si a renasterii spirituale", si-a cautat prieteni si sustinatori în lumea întreaga.
Când, în decembrie 1927, prof. dr. Ch. Weizmann, presedintele Organizatiei Sioniste Mondiale si animatorul Universitatii Ebraice, a vizitat România, la Bucuresti s-a constituit Asociatia Prietenii Universitatii din Ierusalim. La 1 ianuarie 1928 a aparut primul numar al Buletinului Asociatiei.
In paginile lui semneaza personalitati proeminente ale vietii stiintifice, culturale, politice sau academice românesti, care îsi exprima admiratia pentru importantul act de cultura ctitorit la Ierusalim prin înfiintarea Universitatii Ebraice.

Astfel, C. Radulescu-Motru, membru al Academiei Române, profesor universitar la Bucuresti, releva importanta acestui asezamânt stiintific si pentru lumea crestina, deoarece "popoarele care apartin bisericii crestine ortodoxe sunt interesate la înflorirea Universitatii din Ierusalim, fiindca întelegerea originii crestinismului hotaraste în biserica acestor popoare însasi dogmatica crestinismului".
La rândul sau, prof. dr. C.I. Parhon, de la Universitatea din Iasi, se declara unul dintre "prietenii Universitatii din Ierusalim" si conchidea: "Nu e îndoielnic ca noua Universitate va aduce roadele sale binefacatoare nu numai poporului evreiesc, ci si omenirii întregi". Amintitul Buletin relateaza si despre primirea facuta profesorului Weizmann la Bucuresti, în onoarea caruia la 5 decembrie 1927 Asociatia Prietenii Universitatii din Ierusalim a dat un banchet la Hotel Boulevard. Sunt reproduse cuvântarile personalitatilor care au participat. Prof. C.G. Dissescu, senator si fost ministru, prezentat ca "print al gândirii juridice române", a spus, între altele: "Evreii sunt înca creatorii unei democratii reale, cu o constitutie liberala, cu respectul drepturilor omului". Dem I. Dobrescu, presedintele Uniunii Avocatilor din România, sublinia: "Poporul evreu n-a realizat o civilizatiune integrala, dar a realizat o civilizatiune expansiva".
Gr. I. Trancu-Iasi, fost ministru, remarca: "Consider Universitatea ca un element simbolic al luptei pentru idealism". Prof. C. Radulescu-Motru, salutându-l pe prof. Weizmann, sublinia ca "în planul activitatii dv., domnule profesor, intra desigur si pregatirea unei apropieri, cât mai palpabile, între intelectualii diferitelor tari europene si intelectualii care se vor aduna sa lucreze în noua Universitate din Ierusalim".
In raspunsul sau, prof. Weizmann, dupa ce a multumit "pentru cinstea ce mi-ati facut, primindu-ma într-un mod atât de cordial în mijlocul dvs.", adresa invitatia catre intelectualii români de a colabora cu Universi- tatea din Ierusalim. "Sper ca stabilirea unor relatii amicale între intelectualii Palestinei si cei din România va avea cele mai fericite consecinte pentru raporturile dintre români si evrei". In mod deosebit, prof. David Emmanuel era invitat sa continue cursul prof. Landau, "eminentul profesor de matematici din Gottingen".
Cu acest prilej s-a constituit comitetul de patronaj al Asociatiei Prietenilor Universitatii din Ierusalim, din care faceau parte: dr. I. Cantacuzino, C.G. Dissescu, David Emmanuel, dr. D. Gerota, C. Radulescu- Motru, Stefan Minovici, Dim. Gusti, S. Sanielevici, dr. C.I. Parhon, Gala Galaction, C. Sipsom, Anibal Teodorescu, dr. C. Ionescu-Mihaiesti, Dem. I. Dobrescu, Jean Th. Florescu, Gr. I. Trancu-Iasi, Gr. Iunian, sef rabin dr. I. Niemirower, Adolf Bernhardt, presedintele Organizatiei sioniste din România, dr. M. Goldstein, docent universitar, I. Birnberg, avocat. Comitetul de actiune al Asociatiei era alcatuit din T. Arghezi, dr. A Beck, dr. H. Brezis, avocat I. Brucar, dr. M.A. Halevy, avocat L. Misrachi, dr. M. Singer.
In actul de constituire a Asociatiei se prevedea ca scopul acesteia era de a "favoriza relatiuni amicale între intelectualitatea din România si Universitatea din Ierusalim", pentru care îsi propunea "crearea unei sectiuni de publicatii românesti la Biblioteca Universitara din Ierusalim; înlesnirea schimbului de profesori si studenti între universitatile din România si cea din Ierusalim; organizarea unor excursii de studiu în Palestina".
In sprijinul Universitatii din Ierusalim au fost donate carti si periodice (peste doua mii de volume) din partea Academiei Române, Institutului Social Român, precum si a editurilor Adevarul, Ancora, Casa Poporului, Cartea Româneasca, Cultura Nationala, Cercul Libertatea, Libraria Noua, Socec, Universala, Alcalay etc.
Colaborarea intelectualilor români cu cei evrei a continuat si în anii si deceniile urmatoare, contribuind la dezvoltarea asezamântului universitar ebraic.
Slomo Leibovici-Lais,
presedintele A.C.M.E.O.R., Tel Aviv