Studiu: evreii din SUA, mai puţin dornici de o consolidare a legăturilor decât israelienii

Sursa articol/autori | Vox Vocis - Luni, 16 Martie 2009

De Cnaan Liphshiz

Cu toate că evreii americani şi cei israelieni împărtăşesc o solidaritate puternică şi reciprocă, coreligionarii din SUA au o dorinţă foarte scăzută de a consolida relaţiile, potrivit unui studiu recent.

Studiul făcut de Jewish Peoplehood (Seminţia Iudaică), ale cărui descoperiri vor fi prezentate la Conferinţa Herzliya, este bazat pe un chestionar la care au răspuns cam 3.000 de evrei israelieni şi americani. Întrebaţi asupra gradului în care consideră că se simt legaţi de „o frăţie evreiască”, ambele grupări au dat răspunsuri similare, care indicau un scor mediu de 68 din 100 posibil. Dar studiul mai arată şi că americanii deţin un nivel de a fi dornici mult mai scăzut decât israelienii, atunci când vine vorba despre consolidarea legăturilor. În vreme ce rata israelienilor a fost de 66, scorul mediu al americanilor a fost de 32. „Ataşamentul emoţional pe care evreii din SUA îl au faţă de Israel nu se transpune în dorinţa de a acţiona pentru întărirea acestei legături”, arată documentul de studiu.

Când s-a cerut clasificarea familiarităţii între cele două grupuri, cei care au dat răspuns, de pe ambele continente, au realizat un punctaj mediu de 39. Ei au spus că cele două grupuri au un contact destul de sărăcăcios.

În contrast cu alte proiecte de cercetare din trecut, totuşi, studiul Jewish Peoplehood arată că cei mai mulţi dintre israelieni se percep ca fiind mai întâi evrei, abia apoi israelieni. Surprinzător, poate, israelienii s-au clasat mai bine decât americanii în această privinţă.

Când au notat „semnificaţia identităţii evreieşti”, israelienii au dat un scor de 85, comparativ cu cel de 81 al americanilor.

Ambele comunităţi evreieşti au spus că au avut o atitudine „foarte pozitivă” una către cealaltă. Dar au dat şi răspunsuri diferite când au fost chestionaţi dacă ne-evreii căsătoriţi cu evrei ar trebui să fie priviţi ca membri ai naţiei evreieşti. Participanţii din SUA au votat cu un „da” destul de clar, dând un punctaj de 69, comparativ cu al israelienilor, care a fost un scor mai ambivalent, de 59 de puncte.

În privinţa stării curente a relaţiilor transatlantice dintre grupări, ambele populaţii indică legături substanţiale de familie, prietenie şi comunicare cu evreii din cealaltă ţară. Israelienii, de fapt, indică mai multe astfel de legături. „Poate că asta reflectă numărul semnificativ de israelieni care şi-au aşezat reşedinţa în SUA”, oferă o posibilă explicaţie profesorul Yoav Shoham de la Universitatea Stanford, profesorul Uzi Arad de la Centrul Interdisciplinar Herzliya şi cercetătorul Nimrod Gur, care au condus studiul.

Sesiunea din cadrul Conferinţei Herzliya prezintă rezultatele complete ale studiului, fiind condusă de afaceristul ruso-izraelian Leonid Nevzlin, conducătorul Fundaţiei Nadav, care a şi avut iniţiativa sesiunii.

„Rezultatele m-au surprins,” admitea Nevzlin, adăugând că în locul încercării de a cultiva un deja existent simţ al solidarităţii, „provocarea cea mai critică este de a capitaliza simţămintele reciproc pozitive ale comunităţilor şi de a le transforma într-o relaţionare mai plină de sens.”