Israelienii sarbatoresc Pastele evreiesc

Sursa articol/autori | Vox Vocis - Luni, 13 Aprilie 2009

Vreme de opt zile evreii din Israel si intreaga lume sarbatoresc iesirea din robia egipteana, care a avut loc in urma cu vreo 3500 de ani. In zilele Pastelui evreii nu mananca paine, ci matzot, un soi de pesmet facut fara drojdie. Interdictia religioasa de a nu consuma alimente bazate de aluat dospit e destinata sa aminteasca evreului de astazi ca stramosii, in iesirea lor in graba din Egipt, nu au avut vreme sa lase aluatul sa dospeasca. Sarbatoarea de Paste evoca momentul istoric al Exodului israelitilor, sub conducerea lui Moise, din robia Faraonului egiptean. Pastele are si o semnificatie agrara: celebrarea primaverii si inceputul secerisului orzului.

Sarbatoarea incepe cu "Sederul de Paste", o ceremonie religioaso-culinara, adunati in jurul mesei, inainte de a incepe sa manance, se citeste si se canta din "Agada", o imbinare de texte biblice si legende, de fapt o evocare a cuceririi libertatii. Faraonul s-a opus eliberarii evreilor din robie, ca sa-l induplece, Dumnezeu a abatut asupra sa si a egiptenilor 10 nenorociri, printre care si o ploaie cu... broaste. Apoi, Ingerul Mortii i-a lovit pe primii nascuti ai egiptenilor, dar i-a crutat pe fiii lui Israel, "trecand deasupra caselor lor". Biblia scrie ca fiecare familie primise porunca sa fie gata de plecare si sa aiba cate un miel pe care sa-l injunghie si sa unga cu sangele lui stalpii si pragul de sus al usilor, ca semn pentru Ingerul Mortii, ca sa-i ocoleasca. Mielul acesta trebuia fript si mancat in graba chiar in noaptea aceea cu matzot si cu ierburi amare. La ceremonia Sederului se spun rugaciuni si se mananca ierburi amare, in amintirea vietii amare traite de evrei in robia egipteana. Apoi se intoneaza imnul "Zman heruteinu" (E vreme libertatii), pentru ca fiii lui Israel s-au eliberat si s-au constituit intr-un popor liber si suveran.

Politia, armata si serviciile secrete au fost mobilizate pentru asigurarea securitatii populatiei in zilele de sarbatoare. Asupra Gazei si a Cisiordaniei a fost impus stare de urgenta, care interzice circulatia palestinienilor. Comandamentul de lupta impotriva terorismului a interzis israelienilor sa viziteze Pustiul Sinai si sa sarbatoreasca acolo Pastele. De obicei, zeci de mii de israelieni trec ilegal granita cu Egiptul pentru a se afla de Paste in locurile strabatute de stramosii iudei in cei 40 de ani de peregrinare dupa iesirea din Egipt, si unde Moise a primit de la Dumnezeu Tablele Legii. Toti comandantii superiori ai armatei, in frunte cu ministrul Apararii Ehud Barak si seful Statului Major generalul Gabi Ashkenazi, au participat la sarbatorescul Seder de Paste in mijlocul soldatilor.

Obiceiul stravechi este de a vinde simbolic "Hametz-ul" (alimentele pe baza de drojdie) unui strain de neamul evreiesc, pentru a se pastra puritatea sarbatorii. Marii rabini ai Israelului, Iona Metzger si Shlomo Amar, au "vandut" Hametzul Statului Israel palestinianului Jaber Hussein din localitatea Abu Gosh. Actul de vanzare-cumparare a fost semnat de premierul Benjamin Netanyahui si ministrul Economiei Yuval Steinitz.

In multe case din Israel, in jurul mesei s-a pus un scaun gol, intru amintirea soldatului Gilad Shalit aflat in prizonierat Hamas. Noul premier Benjamin Netanyahu s-a intalnit ieri cu parintii soldatului, promitandu-le solemn ca Israel nu-l va lasa in prizonierat pe Gilad si ca se apropie ziua cand fiul lor se va reintoarce acasa. Un grup de luptatori din unitatea din care face parte si soldatul rapit de Hamas si-au instalat cortul in fata locuintei din Ierusalim a premierului Netanyahu si, in semn de protest ca de "Ziua libertatii" unul din camarazii lor e privat de libertate, vor petrece acolo Pastele.

La Tel Aviv sarbatoarea Pastelui coincide cu sarbatoarea orasului, care implineste 100 de ani de existenta. La manifestarile cultural-artistice inchinate Tel Avivului secular a fost invitata si Opera Comica din Bucuresti, in frunte cu faimoasa actrita Stela Popescu, care va prezenta "O noapte furtunoasa", un musical dupa I. L. Caragiale.