Sarbatoarea corturilor, incalzita de palinca

| Vox Vocis - Luni, 15 Octobmrie 2007

Vox Vocis 15 Octombrie 2007

Simona Chitan

Peste 70 de mestesugari au participat la "Noptile Romaniei", in Israel, festival care a coincis cu sarbatoarea evreiasca a colibelor - "Succot".

Tema festivalului „A 17-a Oaie. Noptile Romaniei in Yafo", desfasurat saptamana aceasta la Tel Aviv, a fost „ciobanul si mioara lui", iar evenimentul a coincis cu o importanta sarbatoare evreiasca - Succot (Sarbatoarea Corturilor), in amintirea peregrinarii lui Moise cu israelitii, prin desertul Sinai, la iesirea din Egipt.

„Moise calatorea cu triburile prin desert, fiind nevoiti sa locuiasca in corturi. In amintirea acestui moment, israelienii isi construiesc toamna corturi si colibe, in ideea de a reitera viata simpla, in cort, cand omul traind in natura are doar legatura cu Dumnezeu.

La sarbatoare s-a adaugat mai tarziu semnificatia recoltei", spune Madeea Axinciuc, directoarea Institutului Cultural Roman (ICR) din Tel Aviv, care a organizat festivalul in parteneriat cu Muzeul Taranului Roman din Bucuresti. Titlul „A 17-a Oaie" este o aluzie clara la un foarte popular cantec pentru copii din Israel, „A 16-a Oaie", scris de Yonatan Gefen.

Traditia, la mare pret

Peste 70 de mestesugari din toate zonele Romaniei, imbracati in costume populare, si-au expus obiectele artizanale pe platforma din fata Bisericii Sf. Petru din Yafo.

Taranci frumoase si focoase, care purtau clopuri cu paun in cap, cu „cheptare cu ciucuri", lucrate de mana, cu margele la gat, au cantat din fluiere, cavale, ocarine, cimpoaie din dovleac si si-au prezentat covoarele de lana, tesute la razboaiele mostenite de la bunici. Mestesugarii si-au aratat chimirele, opincile, crucile din lemn si obiectele decorative, stergarele traditionale si icoanele pe sticla.

Programul a inceput, sambata, 29 septembrie, cu vernisajul expozitiei „A 17-a Oaie", gazduita pana luni, 8 octombrie, de Muzeul de Antichitati din Yafo. Duminica si luni, in Piata Kedumim, plina ochi de oameni, s-au desfasurat ateliere de creatie pentru copii, concerte cu Einuea, cu lume care-i asculta de pe rogojini.

Pe o scena special amenajata au cantat, pana noaptea tarziu, Fanfara Lapusnicu Mare, Grupul Ardealul, Grupul Iza si Nightlosers. A fost degustata mancare traditionala romaneasca, cu pastrav afumat in coaja de brad, branza in burduf de brad, pastrama de oaie, paine de cartofi si malai si, bineinteles, palinca din Ardeal. Vizitatorii evrei au putut cumpara din produsele noastre. Festivalul a costat peste 100.000 de dolari.

„Si evreii, si crestinii vin aici"

Orasul vechi Yafo are istorie indelungata, fiind un loc de pelerinaj in primul rand pentru crestini, dar si pentru evrei. Piata este vegheata de Catedrala Sfantului Petru, care a inviat-o aici pe Tavita, supranumita Caprioara din Iope.

Se spune ca din Yafo a plecat Iona pe mare si, inca din epoca crestina, orasul a fost un port de deschidere spre Ierusalim. „Miza noastra este sa ajungem la publicul israelian nevorbitor de limba romana, sa iesim din cadrul institutului", explica directoarea Madeea Axinciuc.
„Festivalul va aduce un impuls nou, printr-un exod de turisti spre Romania", conchide Doru George Antonie, de la Oficiul de Turism al Romaniei in Israel.

EXPOZITIE ASTEPTATA

„Hrana" lui Horia Bernea, la Muzeul Taranului

Despre planurile din Bucuresti, antropologul Vintila Mihailescu a anuntat ca ultima sala din proiectul lui Horia Bernea, numita „Hrana", se va deschide in noiembrie, la Muzeul Taranului Roman, pe care-l conduce.

„Pentru ca Horia Bernea a avut un alt discurs decat cel muzeografic si etnografic clasic, am hotarat sa fie doua vernisaje simultane, cu doua discursuri diferite pe aceeasi tema", explica Vintila Mihailescu.

Despre expozitia din Israel, „marea problema a fost cum sa integram cultura pastorala a Mioritei in sarbatoarea corturilor evreiasca", precizeaza Mihailescu. Publicului din Tel Aviv i s-a oferit „o joaca" serioasa: ciobanitul (cu dimensiunea masculina) si „oieritul" (cu dimensiunea feminina).