Prima comemorare a Zilei Holocaustului în România (2004)

Ziua Holocaustului a fost comemorată pentru prima dată în România ieri la Palatul Parlamentului, în prezenţa şefului statului, Ion Iliescu, a preşedinţilor celor două camere legislative, Nicolae Văcăroiu şi Valer Dorneanu, precum şi a unor înalţi reprezentanţi ai cultelor, a unor membri ai Guvernului şi ai Corpului Diplomatic. Preşedintele Camerei Deputaţilor a arătat, în deschiderea manifestării, că asumarea istoriei este de o importanţă deosebită pentru o naţiune, iar comemorarea victimelor Holocaustului se înscrie în cadrul unui proces de reevaluare a trecutului istoric. Ziua Holocaustului în România marchează debutul deportării în Transnistria a evreilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, a amintit Valer Dorneanu. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, a spus, la rîndul său, că momentul de azi reactualizează un trecut fără de care nu putem gîndi spre viitor. Înaltul ierarh a afirmat că Holocaustul din România reprezintă una dintre cele mai dureroase pagini din istoria noastră. • • • Tragedia Holocaustului, care are azi o semnificaţie deosebită, nu trebuie să se mai repete, iar pentru aceasta nimic nu trebuie precupeţit pentru ca tinerele generaţii să cunoască şi să înţeleagă întreg adevărul, a declarat ieri, la Palatul Parlamentului, preşedintele Ion Iliescu, în cadrul adunării publice consacrate marcării, pentru prima dată în ţara noastră, a Zilei Holocaustului. "Aceasta este pavăza cea mai bună pentru a evita în viitor repetarea tragediilor trecutului. Fără îndoială, regimul nazist din Germania poartă principala vină pentru fenomenul Holocaustului pe plan european. Dar regimului Ion Antonescu îi revin responsabilităţile pentru iniţierea şi organizarea acţiunilor de reprimare şi exterminare îndreptate împotriva evreilor români şi a celor din teritoriile ce s-au aflat sub administraţia românească. Realitatea nu poate şi nu trebuie să fie escamotată. Asumarea trecutului propriu, cu cele bune sau rele ale lui, nu este doar un exerciţiu de onestitate ci, deopotrivă, o dovadă a conştiinţei democratice, a responsabilităţii conducerii statului român, care - într-unul din momentele de cumpănă ale istoriei sale - nu a reuşit să se ridice la înălţimea misiunii sale esenţiale, aceea de a asigura securitatea tuturor cetăţenilor săi, indiferent de originea etnică", a spus preşedintele Iliescu. Şeful statului a menţionat că antisemitismul românesc interbelic este produsul unui eşec democratic şi al refuzului asumării acelui eşec de către elitele politice şi o mare parte a elitelor intelectuale şi, în acelaşi timp, o gravă pervertire morală. "Atunci când o naţiune suferă un traumatism, de genul celui suferit de România în anii ’40, îşi poate pierde reperele în absenţa unui spirit civic şi a conştiinţei valorilor şi datoriei morale. Nu există însă nici un fel de scuze pentru cei care şi-au trimis, cu cinism şi sînge rece, conaţionalii sau concetăţenii la moarte, care i-au discriminat, umilit şi i-au exclus din societate. Trecutul recent ne obligă să creăm acele mecanisme şi instituţii care să servească drept anticorpi ai societăţii împotriva acestor boli ale spiritului care sînt rasismul, antisemitismul, xenofobia. De această dată, români şi evrei, ne aflăm de aceeaşi parte a baricadei, semn că am învăţat lecţia solidarităţii şi a respectului reciproc", a afirmat Ion Iliescu.