Un roman din zece apartine minoritatilor nationale

Primele preocupari pentru protectia grupurilor minoritare din Romania au aparut in anii de dupa Tratatul de la Berlin, din iulie 1878, cind Marile Puteri au solicitat Bucurestiului modificarea Constitutiei in sensul de a acorda cetatenie si drepturi politice si civile tuturor evreilor din tara.
Minoritatile etnice au reprezentat intotdeauna un procent semnificativ din populatia Romaniei. Conform ultimului recensamint (1992), procentul minoritatilor din totalul populatiei Romaniei (circa 20 milioane locuitori) reprezinta circa 12 la suta. Minoritatile etnice cele mai importante au fost si sint cele reprezentate de maghiari, rromi, germani, ucraineni, rusi lipoveni, evrei, turci, tatari, armeni, bulgari, sirbi si croati, cehi si slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni.
RROMII

In tara noastra traiesc astazi 409.723 rromi, ceea ce reprezinta 1,8 la suta din populatia tarii. Cei mai multi dintre rromi s-au stabilit in Mures, Bucuresti, Bihor, Sibiu, Dolj, Cluj, Brasov. Asupra numarului exact al rromilor exista inca numeroase discutii, organizatiile de romi avansind cifra de 1,5﷓2 milioane.
De unde au venit rromii? Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact. Despre locul de origine al rromilor exista mai multe teorii. Unii specialisti (romanologi) considera ca acestia ar proveni din Egipt, in timp ce altii avanseaza ipoteza nord﷓vestului Indiei, in provincia Punjab. Este sigur insa ca migratia rromilor catre Europa – alaturi de alte grupuri etnice orientale, s﷓a facut treptat, cu opriri prin Grecia, Bulgaria, Serbia, Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, dar si in vestul continentului. Asiduu cercetati in Europa (din 1521), despre rromii din Romania exista numeroase surse documentare, dar in consemnari ale calatorilor straini. In schimb, ei sint atestati, sub aspect juridic si social, doar ca robi domnesti, manastiresti sau boieresti, inca din primele documente ale cancelariilor Tarilor Romane (3 octombrie 1385).
Holocaustul. Deceniul al patrulea al secolului trecut avea sa fie cumplit pentru foarte multi rromi. In noiembrie 1940, Ministerul de Interne, la recomandarea Ministerului Sanatatii, interzisese rromilor "nomazi" deplasarea, pe motivul ca transmit tifos. Un decret regal din 1942 trasa liniile spolierii si desemna criteriile de deportare a rromilor. S﷓a inceput prin confiscarea bunurilor, apoi s﷓au rationalizat alimentele, iar rromii "amorali" au fost expediati la munci in Transnistria. Rromii "nomazi" au fost primii atinsi de persecutii. Presedintele Consiliului de Ministri a ordonat deportarea lor in Transnistria, pe satre. Comisia romana pentru victimele Holocaustului a estimat ca circa 36.000 rromi ar fi murit in Transnistria, dar alte estimari propun o cifra mult mai mare.
Rromii in perioada comunista. In anii t80, programul national al PCR – "Integrarea tiganilor", derulat prin Ministerul de Interne, viza doar infractionalitatea acestora si un recensamint neoficial "preventiv". Dupa aceasta perioada, intr﷓un cadru general al politicilor fata de minoritati ("indiferent de nationalitate"), minoritatea rromilor a disparut chiar si ca entitate subinteleasa. Dupa colapsul economic din anii t80, excluderea rromilor de pe piata muncii s﷓a generalizat.
Situatia actuala a rromilor. La scurta vreme dupa rasturnarea regimului comunist, rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala. Desi acest lucru a presupus cistigarea unor drepturi politice si civile, deteriorarea situatiei economice si sociale a rromilor a continuat. Diferitele comunitati de rromi (circa 40 existente) au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice. La 25 aprilie 2000, Guvernul a aprobat o Strategie de imbunatatire a situatiei rromilor, un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al rromilor si integrarea lor in societate.
MAGHIARII
In Romania traiesc 1.619.368 maghiari (7,13 la suta din populatia tarii), cei mai multi in judetele Harghita, Mures, Bihor, Covasna si Cluj.
Cum au aparut maghiarii in Romania? In secolul al V﷓lea dupa Hristos, triburi de huni conduse de Atilla si care au venit probabil din tinuturile Volgai s-au stabilit in bazinul carpatic si Panonia. In 896, acestia au intrat in posesia actualului teritoriu al Transilvaniei, dupa ce au reusit sa infringa rezistenta unor triburi locale. In 946 este pentru prima data atestata documentar, in estul Transilvaniei, prezenta secuilor, probabil un trib de origine turcica, care aveau un rol militar, de aparare a granitelor.
Cum sint organizati maghiarii? Dupa caderea regimului comunist s﷓a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), care s﷓a angajat in apararea si reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania. UDMR a participat cu liste proprii la toate alegerile de dupa 1990. Astazi, Uniunea este reprezentata in Parlament de 12 senatori si 27 de deputati. Totodata, la alegerile locale din 2000 pe listele UDMR au fost alesi 148 primari, 135 consilieri judeteni si 2.451 consilieri locali. Scopurile principale ale UDMR sint recunoasterea minoritatilor nationale ca factor constitutiv al statului, crearea unor conditii sociale care sa permita ca toti cetatenii sa﷓si poata asuma liber si sa﷓si poata pastra si cultiva identitatea nationala, realizarea statului de drept, bazat pe separarea puterilor etc.
GERMANII
Numarul germanilor din Romania este de aproximativ 111.301, ceea ce reprezinta 0,52 la suta din populatia tarii. Dintre acestia, cei mai multi traiesc in judetele Timis, Sibiu, Satu Mare, Caras-Severin, Brasov.
In perioada interbelica, tensiunile aparute in relatia cu noua formatiune statala i﷓a facut pe germanii din tara vulnerabili la ideile nationalist﷓socialiste. Interventia Germaniei hitleriste in problemele minoritatii germane – stramutarea germanilor din Bucovina, Basarabia si Dobrogea, instalarea unei conduceri nationalist﷓socialiste in fruntea grupului etnic, inrolarea a 60 de mii de germani in "Waffen﷓SS", au dus, dupa razboi, la deportarea a 70 de mii de germani din Romania, barbati si femei, in URSS si, pentru cei ramasi in tara, la deposedarea de proprietatile private si comunitare, precum si la suspendarea temporara a drepturilor cetatenesti. In 1950, germanii din Romania au reprimit dreptul de vot, dar abia in 1956 si﷓au redobindit casele si gospodariile. In urma unei intelegeri intre guvernele roman si cel al Germaniei federale, in anii ’70 a inceput "exportul" masiv al etnicilor germani din Romania.
EVREII
Astazi, in Romania mai traiesc 9.103 evrei (0,04 la suta din populatie), grupati in Bucuresti, Timis, Iasi, Cluj, Bihor, Arad, Suceava, Bacau, Neamt, Galati.
Prezenta primilor evrei pe teritoriul actualei Romanii este semnalata inca din perioada Daciei romane, acest lucru datorindu﷓se incadrarii unor evrei in legiunile romane si trupele auxiliare. Primele documente scrise privitoare la evreii din Transilvania dateaza din timpul regilor Ladislau I si Coloman (secolele XI si XII) si sint in general ostile evreilor. Bela al IV﷓lea a adoptat, in 1251, masuri de relativa reabilitare a comunitatii evreiesti, ceea ce i﷓a stimulat pe evrei sa se aseze in Ungaria (incluzind si Transilvania).
Holocaustul. Sub regimul totalitar din Romania anilor 1940﷓1944 sau din Ardealul ocupat de Ungaria horthista a avut loc jefuirea proprietatilor evreiesti si deportarea unora dintre ei in Transnistria. Inceputul razboiului impotriva Uniunii Sovietice a marcat o trecere la actiuni mult mai brutale. Au avut loc o serie de pogroame (Iasi, cu circa 4.000 de morti, altele pe teritoriul Basarabiei si Bucovinei). Evreii din Bucovina si Basarabia – 185 de mii, au fost dusi in lagarele de exterminare din Transnistria. Chiar daca opiniile istoricilor nu concorda intotdeauna, se estimeaza ca pina in mai 1942, aproximativ doua treimi dintre acestia au fost omoriti. In toamna lui 1942, cind terenul era pregatit pentru deportarea evreilor din Romania in Polonia, guvernul roman si﷓a schimbat pozitia, renuntind la masura. Treptat, au fost desfiintate si lagarele din Transnistria. In martie 1944, Ungaria a fost ocupata de trupele germane. Noul guvern a acceptat aplicarea "solutiei finale" si, intr﷓un timp deosebit de scurt, evreii au fost dusi fortat in ghetouri (existau centre in Oradea, Sighet, Cluj, Baia Mare, Tirgu﷓Mures, Dej), trecind rapid la deportari (peste 150.000 de evrei au fost deportati din Transilvania de Nord). Trist este faptul ca romanii i﷓au persecutat pe evreii din Transilvania pe motiv ca sint "unguri", iar maghiarii i﷓au acuzat ca sint "romani".
Situatia actuala. In timpul regimului comunist, indeosebi in anii cind la Putere s﷓a aflat Nicolae Ceausescu, acesta din urma s﷓a folosit de intentiile statului Israel de a﷓i proteja pe evrei impotriva abuzurilor si a acceptat "exportarea" aproape in totalitate a comunitatii evreiesti din Romania. Dupa 1990, evreii sint reprezentati cultural si politic de catre Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER), care coordoneaza activitatea a patru centre importante (din Bucuresti, Iasi, Cluj, Oradea). In invatamintul de stat exista si doua centre de studii iudaice, la Universitatea din Cluj si la cea din Bucuresti.
TURCII
In Romania traiesc astazi 29.080 turci (0,13 la suta din totalul populatiei), raspinditi in Constanta, Tulcea, Bucuresti, Calarasi, Braila.
Prima consemnare documentara a prezentei stabile a unor turci pe actualul teritoriu al tarii este din 1264, cind, in urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostasi condusi de imparatul Izeyddin Keykavuz s﷓a asezat in Dobrogea. Acestia erau trimisi de imparatul bizantin Mihail Paleologul pentru a apara Imperiul Bizantin de invaziile straine. Asezarea dobrogeana a fost numita de turci Babadag, ceea ce inseamna "Tatal muntilor". Dupa 1990, turcii s﷓au organizat, formind Uniunea Democrata Turca din Romania (UDTR), al carei principal obiectiv este sa revigoreze si sa transmita valorile culturale si traditionale ale etnicilor turci.
UCRAINIENII
In Romania traiesc astazi 66.483 ucrainieni (0,29 la suta din totalul populatiei), majoritatea in Maramures, Suceava, Timis, Caras-Severin, Tulcea si Satu Mare.
Asezarile ucrainene din nordul Moldovei si Maramures, situate in zonele vecine cu masivul etnolingvistic ucrainean si in prelungirea acestuia, sint cele mai vechi din tara. Marturii arheologice si lingvistice arata ca o populatie slava de rasarit s﷓a asezat pe aceste meleaguri inca din secolul al VI﷓lea, traind alaturi de populatia autohtona romaneasca, in timp ce cea mai mare parte a satelor locuite astazi de ucraineni sint mentionate in vechile acte istorice din secolele al XIV﷓lea si al XV﷓lea.
Hutuluii (numiti hutani de catre romani) sint cei care locuiesc in zona muntoasa a Bucovinei, pe vaile superioare ale riurilor Suceava, Moldova, Moldovita si Bistrita Aurie. Veniti aici inca din secolul al XVII﷓lea au gasit conditii favorabile pentru a practica ocupatiile lor traditionale. Renumiti crescatori de cai (ei au impus o rasa), hutulii sint maestri in confectionarea si ornarea obiectelor din lemn, piele, corn, tesut si in broderie. Incondeierea oualelor de Pasti le﷓a adus o faima internationala.
Interesele politice, dar si traditiile culturale si istorice ale comunitatii ucrainene din tara noastra sint reprezentate de Uniunea Ucrainenilor din Romania (UUR). Ucrainienii sint reprezentati in Parlament de catre deputatul Stefan Tcaciuc, iar la alegerile locale din iunie 2000 au fost alesi 3 primari, un viceprimar si 26 de consilieri comunali UUR.
TATARII
In Romania traiesc 24.649 tatari (0,11 din populatia tarii), in Constanta, Tulcea, Bucuresti.
Tatarii sau mongolii sint originari din Asia central﷓estica si sint inruditi cu turcii. In contextul marilor campanii de cucerire din timpul lui Ginghis han, nepotul sau, Batu, obtine o mare victorie impotriva rusilor in anul 1223, ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Marii Negre. Hanatul intemeiat de el, Hoarda de Aur, isi va extinde autoritatea si asupra Dobrogei.
In Romania traiesc azi 24.469 tatari, insa organizatiile acestora estimeaza un numar aproape dublu. Imediat dupa Revolutie a luat fiinta Uniunea Democratica Turca Musulmana din Romania, care se dorea "organizatie etno﷓confesionala a populatiei turco﷓tatare din Romania". Dar, la scurt timp, UDTMR s-a divizat in Uniunea Democratica Turca din Romania si Uniunea Democrata a Tatarilor Turco﷓Musulmani din Romania. Recent, a fost initiat un program de pregatire a cadrelor didactice care vor preda cursuri de limba tatara. Din punct de vedere religios, credinciosii tatari se afla sub obladuirea Muftiului Osman Negeal. In 1998, pentru serviciul religios musulman existau 80 de lacasuri sfinte, intre care o moschee. In 1995, in urma unui protocol intre statul roman si cel turc, seminarul musulman din Medgidia s-a transformat in Liceul Teologic Musulman "Kemal Ataturk", sponsorizat de guvernul turc.
ITALIENII
Nu exista date statistice referitoare la italienii din Romania, deoarece aceasta minoritate a fost incadrata in categoria "alte minoritati" cu ocazia ultimului recensamint. Comunitatea italiana din Romania estimeaza o cifra de aproximativ 9.000 de italieni.
Pe aceste meleaguri, italienii au venit mai intii cu probleme comerciale, mai cu seama in porturi – Galati, Braila, Constanta, sau invitati de domnitorii romani ca medici, profesori de arme, profesori de muzica. Incepind din secolul al XVIII﷓lea, italienii au inceput sa vina masiv in Romania, indeosebi specialisti in domeniul constructiilor, pictori, sculptori, decoratori, zidari. Dupa 1990, marea majoritate a italienilor de la noi fac parte din Comunitatea Italiana din Romania, infiintata la Iasi, in 1990. Etnicii italieni au fost si sint extrem de prezenti in viata publica din Romania, din rindul acestei comunitati ridicindu﷓se unele personalitati precum doctorul Pesamosca, criticul literar Adrian Marino, actorii Ileana Stana Ionescu (reprezentantul lor in Parlament) si Misu Fotino, regizorul Sorana Coroama﷓Stanca, pictorul Angela Tomaselli, compozitorul Horia Moculescu sau comentatorul sportiv Cristian Topescu.
GRECII
Numarul estimat al grecilor din Romania este de 3.897, ceea ce reprezinta 0,02 la suta din populatia tarii. Cei mai multi dintre ei traiesc in Bucuresti, Tulcea, Constanta, Braila, Galati, Hunedoara, Bacau, Dolj.
Prezenta unor puternice comunitati proto﷓grecesti la noi este atestata incepind cu secolul al VII﷓lea i.Hr. pe tarmul vestic al Marii Negre. Aici s-au instalat primele colonii grecesti, la Histria, Tomis si Calatis, pe actualul teritoriu al judetului Constanta. Organizatia cetatenilor romani apartinind minoritatii elene din tara noastra este Uniunea Elena din Romania (UER). Uniunea a fost fondata la Bucuresti, in 1989, si a dobindit personalitate juridica in 1990. UER, care este compusa din 20 de comunitati teritoriale, a infiintat clase sau sectii de invatare a limbii elene, iar in trei orase (Bucuresti, Braila si Constanta), incepind din 1999, functioneaza clase mixte cu predare in limba elena, in cadrul sistemului de invatamint romanesc. UER a reusit, dupa 1990, sa redobindeasca mai multe dintre proprietatile confiscate de regimul comunist, dintre care amintim Teatrul "Elpis" din Constanta sau Cinematograful Elen si Restaurantul "Olimp" din Galati.
ARMENII
In Romania traiesc 2.023 armeni (0,01 la suta din populatie), grupati in Bucuresti si Constanta, dar si in Transilvania (considerati armeni catolici).
In 1990, dupa rasturnarea regimului comunist, la Bucuresti a luat fiinta Uniunea Armenilor din Romania (UAR), organizatie politica si culturala, al carui prim presedinte a fost Varujan Vosganian. Dupa o intrerupere de peste 30 de ani, scoala armeana si﷓a redeschis portile, scolarizind anual 120 de copii. UAR a avut un rol important, in Comisia pentru minoritati a Frontului Salvarii Nationale, in decizia privind reprezentarea in CPUN a fiecarei minoritati nationale legal constituite, cu trei reprezentanti. Rolul a avut un rol important in includerea in Constitutie si apoi in Legea electorala a oportunitatii ca organizatiile minoritatilor nationale sa poata fi reprezentate in Parlament. UAR a avut, de asemenea, un rol semnificativ in includerea in buget, incepind din 1992, a unor sume pentru activitatile culturale si organizatorice ale minoritatilor nationale. Ca recunoastere a acestor merite, deputatul armean (astazi, Varujan Pambuccian) este si lider al grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor.
BULGARII
Numarul bulgarilor din Romania este de 9.935 (0,04 la suta din populatia tarii), acestia locuind in Timis, Arad, Dimbovita, Bucuresti, Constanta si Tulcea.
Majoritatea etnicilor bulgari din Romania au emigrat din tinuturile bulgare la nord de Dunare, in timpul stapinirii otomane. Acestora li s﷓au alaturat si acei bulgari din Dobrogea care nu au emigrat conform prevederilor acordului de la Craiova, din 1940, care a reglementat statutul Cadrilaterului. Astazi, aceasta populatie se compune din doua comunitati distincte – cea a bulgarilor banateni (catolici) si cea a bulgarilor din Sudul Romaniei (Oltenia, Muntenia si Dobrogea), care sint ortodocsi. Dupa rasturnarea regimului comunist de la noi, tinind cont de prezenta celor doua comunitati distincte, s﷓au format doua organizatii. Limba bulgara se studiaza facultativ de catre copiii de origine bulgara, in satele bulgarilor banateni si in citeva scoli din Bucuresti si din judetul Giurgiu. In 1999, la Bucuresti a fost redeschisa, in paralel cu Liceul roman din Sofia, vechea Scoala bulgara, cu limba de predare bulgara. La alegerile din noiembrie 2000, reprezentant al minoritatii bulgare in Parlament a fost ales Petru Mirciov, din partea Uniunii Bulgare din Banat.
ALBANEZII
Nu exista date statistice referitoare la etnicii albanezi din Romania, deoarece aceasta minoritate a fost incadrata in categoria "alte minoritati" cu ocazia ultimului recensamint din Romania. Oraganizatiile etnice estimeaza totusi ca exista circa zece mii de albanezi care traiesc in Romania.
Comunitatea albaneza este atestata documentar istoric de peste 400 de ani pe actualul teritoriu romanesc. Veniti aici din cauza persecutiilor administratiei otomane, albanezii – indeosebi militari, negustori, demnitari, s-au integrat destul de usor in mediul politic si cultural romanesc si datorita unor afinitati de limba, obiceiuri. Numiti de Nicolae Iorga "veri de singe cu romanii", albanezii vor ajunge aici negustori, meseriasi si lucratori destoinici, arnauti in garzile domnesti, oameni de stiinta si cultura. Dupa 1990, cea mai mare parte a comunitatii albaneze din Romania s﷓a grupat in jurul Uniunii Culturale a Albanezilor. Alegerile din 2000 au consemnat intrarea in Parlament a Oanei Manolescu (Liga Albanezilor din Romania).
RUSII LIPOVENI
In Romania traiesc 29.774 lipoveni (0,17 la suta din populatie), in Tulcea, Constanta, Iasi, Suceava, Braila.
Etnie de sorginte slava orientala, rusii lipoveni apar pe actualul teritoriu al Romaniei, indeosebi in Dobrogea, incepind de la mijlocul secolului al XVII﷓lea, dupa schisma bisericii ortodoxe ruse. Daca pina in 1989 existenta comunitatii rusilor lipoveni nu a fost recunoscuta oficial, acum, conform datelor oficiale ale ultimului recensamint, numarul estimat al lipovenilor din Romania este de circa 29.700, iar cel al rusilor de 8.900, ceea ce reprezinta 1,7 la suta din populatia tarii. Din septembrie 1998, la Iasi apare revista de cultura lunara, bilingva, Kitej﷓Grad.
POLONEZII
In Romania traiesc circa 4.247 polonezi (0,02 la suta din populatie), in Suceava, Bucuresti, Hunedoara, Timis.
Destinele polonezilor de pe teritoriul Romaniei reflecta cu fidelitate istoria popoarelor roman si polonez, ca si raporturile stabilite intre ele de﷓a lungul timpului. Cu mai bine de 600 de ani in urma, regele Cazimir cel Mare impinsese granitele Poloniei pina la fruntariile Moldovei, inaugurind o lunga perioada de concurenta cu Ungaria, pentru a﷓si asigura suveranitatea asupra teritoriilor romanesti si a celor de la Marea Neagra.
In 1990, a luat fiinta Uniunea Polonezilor din Romania "Dom Polski" (cu sediul central la Suceava), care editeaza, din 1991, revista lunara bilingva "Polonus". "Dom Polski" organizeaza anual, in septembrie, "Zilele culturii poloneze", care cuprind simpozioane stiintifice, expozitii artistice, spectacole folclorice. De doua ori pe an, in mai si noiembrie, sint organizate concursuri nationale de recitare.
• • •
La ora actuala, in Romania sint recunoscute oficial 18 minoritati etnice, fiecare dintre acestea (cu exceptia celei maghiare) fiind reprezentate automat in Parlamentul Romaniei. Lor li se mai adauga organizatii deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant in Camera Deputatilor), ale rutenilor etc. In general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s﷓au bucurat in Romania moderna de drepturi si libertati care le﷓au permis sa﷓si conserve si promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totusi cu vederea unele momente triste din istorie, precum perioada de robie a rromilor, masacrarea a numerosi evrei si tigani in anii ’40, politicile de deznationalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecarii din tara a germanilor si evreilor in timpul regimului comunist.